Corupția în UE rămâne o problemă majoră, percepută de 74% dintre cetățeni ca fiind larg răspândită, deși progresele stagnează la o medie de 62 de puncte. Fenomenul afectează inechitatea socială și dezvoltarea, cu variații mari între statele membre, România fiind printre țările care raportează o percepție ridicată a creșterii corupției.
PE a solicitat în repetate rânduri crearea unui organism de etică independent pentru a îmbunătăți transparența și integritatea în instituțiile UE.
România se numără, în continuare, printre statele Uniunii Europene cu rezultate slabe în combaterea corupţiei.
Lupta anticorupție a Uniunii Europene face un pas decisiv prin elaborarea unui nou set de măsuri care se adresează lumii întregi, nu doar spațiului comunitar. Ea poate fi considerată deja un standard pentru viitoarele filosofii anticorupție.
Îmi asum întreaga responsabilitate pentru parcursul democratic al legilor siguranţei naţionale, a declarat la Radioul public premierul Nicolae Ciucă.
Legiuitorii europeni au pus la punct un cod etic de comportament și integritate, la care președinții și comisarii europeni care își termină mandatele să se supună.
România este pe locul 25, din 28 în cadrul Uniunii Europene, privind percepţia gradului de corupţie.
În România termenul englezesc de whistleblower” a fost tradus avertizor de integritate”, iar reglementarea şi protejarea activităţii sale...
