Turism într-un context geopolitic dificil
Contextul geopolitic din Orientul Mijlociu poate genera ajustări, dar nu anulează automat posibilitatea de a călători.
Eugen Cojocariu, 01.04.2026, 16:06
Contextul geopolitic din Orientul Mijlociu poate genera ajustări, dar nu anulează automat posibilitatea de a călători. Este concluzia unui tur-operator din România, care susţine că impactul războiului din zona Golfului asupra programelor turistice este unul limitat la aspecte logistice de transport, fără a afecta desfăşurarea experienţelor la destinaţiile finale. Zborurile care tranzitează hub-uri importante precum Dubai, Doha sau Abu Dhabi înregistrează ajustări de orar, rerutări sau schimbări de companie aeriană, însă acestea sunt măsuri gestionate permanent de operatorii aerieni şi de agenţiile de turism, în funcţie de deciziile luate la nivel operaţional. Destinaţiile finale nu sunt afectate, iar programele turistice se desfăşoară normal. În mod concret, vorbim despre adaptări de transport, nu despre riscuri la destinaţie, arată sursa citată.
În acelaşi timp, este necesară şi o perspectivă echilibrată asupra contextului internaţional, consideră tur-operatorul. România a convieţuit de peste 4 ani în proximitatea războiului din Ucraina, fără ca acest lucru să oprească fluxurile turistice. În toată această perioadă, călătoriile au continuat acolo unde condiţiile au permis, iar numeroase destinaţii au rămas accesibile. Acelaşi principiu se aplică şi în prezent: contextul geopolitic poate genera ajustări, dar nu anulează automat posibilitatea de a călători, menţionează tur-operatorul. În context, agenţia a anulat trei grupuri de turişti, ale căror itinerarii aveau ca destinaţii zona Golfului şi a Orientului Mijlociu. În rest, programele turistice se desfăşoară conform planificării, cu ajustări acolo unde situaţia o impune, dau asigurări reprezentanţii tur-operatorului.
În context, Deutsche Bank consideră că turismul elen ar putea beneficia de pe urma conflictului din Orientul Mijlociu. Impactul net al războiului asupra sectorului turismului din Grecia rămâne nesigur, deşi ar putea fi pozitiv, depinzând în mare măsură de durata şi intensificarea conflictului, arată un raport Deutsche Bank. Evenimentele precedente sugerează o posibilă reorientare pozitivă a fluxului de turişti către Grecia, apreciază sursa citată, în condiţiile în care vizitatorii caută în zona mediteraneană destinaţii mai sigure decât în ţări ca Israel sau Turcia. Totuşi, aceste evoluţii sunt parţial însoţite de riscuri, cum ar fi avertismentele de călătorie care citează instabilitatea mai accentuată în regiunea estică a Mediteranei, în timp ce inflaţia ar urma de asemenea să crească. Grecia a stabilit în 2025 noi recorduri în ceea ce priveşte sosirile şi veniturile turistice. Sosirile turiştilor au crescut cu 5,6% şi au ajuns la aproape 38 de milioane, comparativ cu aproape 36 de milioane în 2024.
Revenind la România, Asociaţia de Ecoturism din România consideră că bugetul pe 2026 alocat promovării turistice a ţării, deşi dublat, este cu mult în urma ţărilor vecine. Bugetul de 4,5 milioane de euro alocat promovării turistice este în urma ţărilor vecine şi încă nu este conceput pe o strategie care să potenţeze rolul turismului de nişă, ca vârf de lance pentru venituri la bugetul statului (ecoturism, turism cultural şi turism balnear), consideră Asociaţia. Sursa citată estimează că România înregistrează un deficit de cont curent în turism de 4,3 miliarde de euro în 2025. Românii cheltuiesc în vacanţe în străinătate aproape dublul sumei pe care turiştii străini o cheltuiesc în România. În strategia turistică a ţărilor vecine sunt prezente obiective clare, măsurabile, de promovare internaţională pe pieţe turistice externe definite, poziţionare sau repoziţionare a brandului turistic, campanii pre şi post sezon şi dezvoltarea turismului de nişă, de la promovarea destinaţiilor mai puţin cunoscute, la ecoturism, turism cultural şi de experienţe, spune Asociaţia. Românii au cheltuit, în 2025, peste 10 miliarde de euro pentru vacanțele în afara țării, un nivel istoric. Datele publicate de Banca Națională a României indică o creștere semnificativă față de anul precedent. În 2024, românii au cheltuit aproximativ 9 miliarde de euro pe vacanțele externe, potrivit acelorași date oficiale.
