Rețelele de autostrăzi și cele feroviare din statele UE
România se află la coada clasamentului în ceea ce privește infrastructura rutieră a UE, însă dorește o finanțare europeană mărită pentru dezvoltarea infrastructurii. Țările de Jos și Germania sunt statele membre cu cele mai dezvoltate rețele de autostrăzi.
Lică Manolache, 31.03.2026, 16:15
Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit marți, la București, cu comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas. Șeful de stat român a evidențiat necesitatea României de a beneficia de o finanțare europeană suplimentară pentru proiectele de interconectare.
„Țara noastră trebuie să acceseze mai mult din fondurile europene suplimentare destinate interconectivității. România are nevoie în continuare de dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel național, inclusiv finalizarea a trei proiecte majore de autostrăzi – A1, Sibiu–Pitești, care face legătura cu Europa Centrală, A7 – autostrada Moldovei, spre Ucraina și A8 „Autostrada Unirii”, care ne conectează cu Republica Moldova. Pentru toate investițiile din infrastructură, fondurile de coeziune rămân esențiale pentru noi”, a transmis Nicușor Dan într-un mesaj pe rețele sociale.
Potrivit datelor publicate săptămâna trecută de Eurostat, rețelele de autostrăzi cele mai dezvoltate sunt situate în zonele urbane, în regiunile industriale și în marile porturi maritime, unde populația este mai numeroasă, iar cererea de transport este ridicată. Astfel, în 2024, cele mai dense rețele de autostrăzi din UE se găseau în Bremen, Germania (169 km de autostrăzi la 1 .000 km²), precum și în Zuid-Holland (134 km/1.000 km²) și Utrecht (124 km/1. 000 km²) din Țările de Jos. Acestea erau urmate de capitalele Budapesta (120 km/1 .000 km²) și Viena (109 km/1 .000 km²), respectiv de Noord-Holland (108 km/1. 000 km²), regiune ce include și orașul Amsterdam.
România (regiunea Sud-Vest Oltenia), Bulgaria (o regiune) și Polonia (două regiuni) sunt singurele țări membre ale UE care aveau regiuni fără autostrăzi pe teritoriul continental. Majoritatea regiunilor fără autostrăzi se aflau, însă, în zonele insulare, după cum urmează: șase regiuni în Franța (cinci regiuni ultraperiferice și o regiune insulară), trei regiuni insulare în Grecia, două în Portugalia și una în Finlanda.
Comparativ cu 2014, cea mai semnificativă extindere a rețelei de autostrăzi a avut loc în Andaluzia, Spania, unde s-au construit 242 km de autostrăzi noi în cei 10 ani. A doua cea mai mare extindere a fost înregistrată regiunea slovacă în Stredne Slovensko (214 km), iar a treia tot în Spania, în regiunea Castilla y Leon (191 km).
În România, doar regiunea București Ilfov beneficiază de o rețea de autostrăzi dezvoltată (72 km/1.000 km²) / Infografic: Eurostat
În ceea ce privește rețelele feroviare, regiunile germane Berlin (764 km/1. 000 km²) și Hamburg (639 km/1 .000 km²) aveau cele mai extinse căi ferate. Acestea au fost urmate de Budapesta, Ungaria (484 km/1. 000 km²), Praga, Cehia (433 km/1 .000 km²) și Bremen, Germania (389 km/1 .000 km²).
La polul opus, trei regiuni grecești au avut cea mai scăzută densitate, cu mai puțin de 10 km/1. 000 km² (Peloponnisos, Dytiki Makedonia și Thessalia). Printre regiunile europene, 13 nu aveau rețea feroviară, dintre care cinci în Franța (regiunile ultraperiferice), alte cinci în Grecia (în mare parte regiuni insulare) și trei în Spania (două orașe autonome de pe coasta Africii de Nord și o regiune ultraperiferică).
