Modelul economic românesc trebuie reformat
România trebuie să intre într-o nouă etapă de dezvoltare care să nu aibă la bază mâna de lucru ieftină, fondurile europene şi banii trimişi acasă de românii din diaspora, atrage atenţia guvernul de la Bucureşti.
Sorin Iordan, 02.04.2026, 11:45
România a făcut progrese substanţiale în ultimii 20 de ani, însă modelul său de creştere, bazat pe un cost redus al forţei de muncă, pe atragerea de fonduri europene şi pe banii trimişi în ţară de românii care lucrează în străinătate şi-a atins limitele, a declarat viceprim-ministrul Oana Gheorghiu. O parte din banii europeni vor dispărea de anul acesta odată cu încetarea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă la 31 august. În ceea ce priveşte remiterile din diaspora, care în ultimul deceniu au depăşit 52 de miliarde de euro, acestea se reduc anual pe fondul majorării costului vieţii în Europa. În acest context, vicepremierul român a apreciat că statul trebuie să facă paşi importanţi în direcţia reformării structurilor sale şi, pentru acest lucru, are nevoie de finanţare.
Oana Gheorghiu: „România are nevoie de investiţii şi de capital străin. Pentru asta, cred că are de îndeplinit trei lucruri esenţiale: reforma companiilor de stat, intrarea în OCDE şi aplicarea a ceea ce învăţăm de la OCDE; şi al treilea element este stabilitatea şi disciplina financiar-bugetară. Capitalul străin se uită nu doar la oportunităţi, se uită şi la stabilitate, şi la riscuri. Şi, aici, România mai are mulţi paşi de făcut.”
În ceea ce priveşte aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Bucureştiul a transmis că acest proces ar urma să se încheie în acest an. Coordonatorul aderării, diplomatul Luca Niculescu, a arătat că statutul de membru al OCDE comportă o serie de avantaje majore.
Luca Niculescu: „Mai multe investiţii străine şi investiţii de o calitate mai bună, deoarece există fonduri mari de investiţii care sunt interesate doar de ţările membre OCDE, acces la cele mai bune date şi statistici din lume, o vizibilitate mai mare, deoarece vom sta la aceeaşi masă nu doar cu ţările europene, ci şi cu multe alte state din întreaga lume, şi, aş spune, o influenţă mai mare a României la nivel global.”
Până la aderarea la OCDE, România are, însă, de depăşit o perioadă marcată de incertitudini, iar, conform ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare, adevăratul test al leadershipului economic al ţării este capacitatea de a menţine traiectoria fiscală şi ţintele de deficit asumate la nivel internaţional, fără a produce dificultăţi pentru companii sau şocuri sociale.
Problema executivului de la Bucureşti este, însă, că măsurile adoptate pentru a echilibra economia şi pentru a reduce deficitul bugetar record nemulţumesc populaţia. Doar în ultimele zile, mii de oameni au organizat acţiuni de protest. Între aceştia, angajaţi ai Şantierului Naval Damen Mangalia, care nu şi-au primit salariile de 3 luni, mineri de la Exploatarea Lupeni, nemulţumiţi de decizia de prelungire cu doar 4 luni a contractelor de muncă pe perioadă determinată sau salariaţi ai Azomureş, care se tem că şi-ar putea pierde job-urile, în condiţiile în care combinatul de îngrăşăminte chimice se află în plin proces de schimbare a proprietarului.
Şi toate acestea au loc pe fondul scumpirilor provocate de creşterea preţurilor carburanţilor şi într-o ţară care se află printre codaşele Europei în ceea ce priveşte veniturile, cu al 3-lea cel mai mic salariu minim de pe economie, 795 de euro, şi al 2-lea cel mai redus cost orar mediu ale forţei de muncă, 13,6 euro.
