Fonduri europene pentru România
Comisia Europeană a dat undă verde celei de-a patra cereri de plată a României din PNRR, în valoare de peste 2,6 miliarde de euro.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 15.05.2026, 12:40
Comisia Europeană a aprobat o nouă cerere de plată din Planul Național de Redresare şi Rezilienţă pentru România, în valoare de 2,6 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile. Executivul comunitar susţine că România a făcut progrese în mai multe domenii, inclusiv în reforma fiscală, reducerea poluării, reforme în justiţie, sănătate şi educaţie. În domeniul fiscal, Comisia consideră că autorităţile române au modificat legislaţia pentru a avea un sistem de taxe mai echitabil şi mai eficient, cu mai puţină birocraţie şi cu reguli fiscale mai clare pentru firme şi contribuabili.
Potrivit ministrului în funcție al Investiţilor, Dragoş Pîslaru, cererea de plată numărul 4, care include reforme complexe privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea şi revizuirea cadrului fiscal, a fost aprobată fără corecţii financiare.
Dragoş Pîslaru explică ce se întâmplă după aprobarea acestei cereri: „După decizia Comisiei, a fost transmisă mai departe către Comitetul Economic şi Financiar această evaluare, ne uităm la 27 mai pentru această procedură formală şi apoi pe 5 iunie, decizia finală a Consiliului. După aceea, banii vor merge înspre România.”
Modificarea legii salarizării este unul dintre angajamentele luate de România şi una dintre reformele esenţiale din PNRR de care depinde accesarea banilor europeni, a anuntat premierul în funcție, Ilie Bolojan. Acesta a mai precizat că în ultimii ani s-au observat majorări arbitrare sau diferite decizii ale instanţei care au adus modificări considerabile sistemului de salarizare. Potrivit lui Ilie Bolojan, este nevoie de transparenţă şi de reguli clare, pentru că în acest moment cheltuielile salariale sunt disproporţionat de mari faţă de posibilităţile bugetare.
Ilie Bolojan: „Constrângerile pe care le avem ţin de păstrarea unui procent a anvelopei salariale ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puţin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB şi deci nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că efectiv nu ne putem permite, nu pentru că cineva nu vrea.„
Ar mai fi de menționat că odată cu aprobarea cererii de plată numărul 4, gradul de implementare al PNRR a depăşit 60%, iar Bucureștiul mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro, prin cererile 5 şi 6, pentru finalizarea Planului.
Amintim că, pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență este finanțat cu peste 21 de miliarde de euro, din care circa 13,5 miliarde euro sub formă de granturi și restul sub formă de împrumuturi. Având în vedere închiderea mecanismului la sfârşitul acestui an, statele membre trebuie să îndeplinească toate etapele şi obiectivele restante până în august 2026 şi să depună ultimele cereri de plată până la sfârşitul lunii septembrie 2026, precizează Comisia Europeană.
