Retrospectiva săptămânii 29.03 – 04.04.2026

Situaţie de criză pe piaţa românească a carburanţilor/ România are, în sfârșit, buget/ Vizite la București/ Artefacte româneşti furate returnate României/ Fără Mircea Lucescu în fruntea naționalei de fotbal a României

Roxana Vasile, 04.04.2026, 11:58

Situaţie de criză pe piaţa românească a carburanţilor

Pe 1 aprilie, în România a intrat în vigoare ordonanţa guvernamentală de urgenţă prin care a fost declarată oficial situaţie de criză pe piaţa carburanţilor, generată de războiul din Orientul Mijlociu. Potrivit documentului, operatorii economici care produc, importă, distribuie sau comercializează carburanţi vor practica, până la 30 iunie, un adaos comercial la nivelul mediu de anul trecut, măsură menită să descurajeze potenţialele tendinţe de speculă. Tot pe perioada celor trei luni va fi redus biocarburantul din benzină de la 8% la 2%, iar exportul de motorină şi ţiţei se va face doar cu avizul ministerelor Energiei şi Economiei. Cum aceste măsuri au avut drept efect doar o scădere modică a preţului carburanţilor, ulterior, guvernul a luat și alte decizii. Astfel, autorităţile au anunţat că preţurile la pompă vor putea fi modificate o singură dată pe zi, iar acciza la motorină se reduce. Executivul intenţionează să monitorizeze periodic eficienţa deciziilor, pentru a stabili dacă este necesară modificarea lor.

România are, în sfârșit, buget

Din cauza disputelor politice şi a sesizărilor – respinse – la Curtea Constituţională, legea bugetului de stat al României pe anul 2026 a intrat în vigoare cu aproape trei luni mai târziu decât era normal. Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a transmis că, într-un context global volatil şi un cadru economic complex, marcat de incertitudini externe şi presiuni interne, adoptarea acestui buget demonstrează că România îşi respectă angajamentele şi ţinteşte cu precauţie consolidarea fiscală şi stabilitatea economică. La elaborarea bugetului României au fost luate în calcul o scădere a deficitului la 6,2%, o creştere economică de 1% şi o inflaţie de 6,5% la sfârşitul anului. Din banii ce trebuie judicios chibzuiți, Bucureștiul a aflat, însă, miercuri, că trebuie să dea 600 de milioane de euro companiei Pfizer. Un tribunal din Bruxelles a condamnat România la plata acestor bani pentru 29 de milioane de vaccinuri anti-covid comandate şi care nu au mai fost achiziţionate. Producătorul american reproşează că după semnarea în 2021 a contractului, Bucureştiul a invocat probleme de depozitare şi a avut un comportament indecis în a accepta şi refuza succesiv variantele de renegociere pe care le-a primit.

Vizite la București

Premierul Republicii Moldova, pro-europeanul Alexandru Munteanu, a întreprins, săptămâna aceasta, o vizită oficială la Bucureşti, unde a participat la o conferinţă legată de securitatea, stabilitatea şi dezvoltarea economică a Europei de Sud-Est. El a discutat cu preşedintele Nicuşor Dan şi cu premierul Ilie Bolojan despre consolidarea cooperării bilaterale şi despre progresele proiectelor comune, în special în domenii ca energia, infrastructura şi integrarea europeană. Pe de altă parte, la București a fost lansat un proiect de gestionare eficientă a fondurilor externe nerambursabile şi de monitorizare a modului în care contribuie la dezvoltarea durabilă şi la economia circulară a României. Vicepreşedinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a participat la conferinţa de lansare. În timp ce comisarul european pentru Transport sustenabil şi turism, Apostolos Tzitzikostas, a examinat cu autorităţile române proiecte de conectivitate, iniţiative şi strategii care stimulează coeziunea economică şi susţin lanţurile de aprovizionare. Să mai menționăm aici că România a primit avizul formal din partea Comitetului pentru Investiţii în procesul de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Este al 24-lea aviz obţinut din cele 25 necesare pentru aderarea la OCDE.

Artefacte româneşti furate returnate României

Un coif din aur vechi de 2.500 de ani şi două brățări antice româneşti, obiecte de mare valoare istorică furate, în ianuarie anul trecut, de la Muzeul Drents din oraşul Assen, în nordul Olandei, au fost recuperate datorită informaţiilor primite de la suspecţii aflaţi în detenţie, ca parte a unei înţelegeri legate de procesul lor – au anunțat, joi, procurori olandezi, fără a oferi detalii. Cei trei suspecţi sunt olandezi. Ei vor compărea în justiție pe 14, 16 şi 17 aprilie. Artefactele, provenind din comunităţi geto-dace, au fost prezentate public într-o conferinţă de presă chiar la Muzeul Drents, unde fuseseră împrumutate pentru o expoziție temporară. Coiful de aur – cunoscut drept Coiful de la Coţofeneşti – este unul dintre cele mai importante obiecte arheologice din România. Iar cele două brăţări de aur recuperate datează din anul 50 î.Hr. O a treia brăţară din aur furată încă este căutată. Obiectele aparţin Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, care a salutat recuperarea comorilor de patrimoniu. Anterior, pentru artefactele furate, Olanda plătise despăgubiri de 5,85 de milioane de euro. România va restitui banii proporţional cu obiectele returnate, după ce o expertiză de specialitate va confirma starea lor de conservare.

Fără Mircea Lucescu în fruntea naționalei de fotbal a României

Mircea Lucescu nu mai este selecţionerul echipei naţionale de fotbal a României, a anunţat, joi, Federaţia Română de Fotbal. Decizia a venit după înfrângerea cu 1-0 în faţa Turciei, de pe 26 martie, în semifinalele barajului de calificare la Cupa Mondială. După ratarea calificării, Mircea Lucescu a suferit un incident medical în timpul unei şedinţe de pregătire a fotbalișților români și a fost internat în spital. Plecarea, acum, din funcţie pune capăt celui de-al doilea mandat al său ca selecţionar al echipei României. În timpul primului, la începutul anilor 1980, Mircea Lucescu a condus naţionala României la Campionatul European din 1984, prima apariţie a acesteia la un astfel de turneu. În vârstă de 80 de ani și cu un parcurs de peste 60 de ani în slujba fotbalului ca jucător şi antrenor, Mircea Lucescu este unul dintre cei mai redutabili antrenori români, cu o carieră impresionantă la conducerea băncilor tehnice ale unor echipe de club din ţară şi străinătate şi la nivelul selecţionatelor României şi Turciei.