Despre piaţa birourilor din România
Companiile din Bucureşti cheltuie în medie peste 10.000 de euro pentru amenajarea spaţiului de lucru alocat unui angajat, cu 15-18% mai puţin decât cele din Varşovia şi Praga.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Eugen Cojocariu, 23.04.2026, 15:50
Companiile din Bucureşti cheltuie în medie peste 10.000 de euro pentru amenajarea spaţiului de lucru alocat unui angajat, cu 15-18% mai puţin decât cele din Varşovia şi Praga. Costul total mediu de amenajare a spaţiilor de birouri din Bucureşti a ajuns în 2025 la 1.077 de euro pe metrul pătrat. Dinamica bugetelor a reflectat creşterea costurilor cu forţa de muncă şi cu materialele. Amenajarea unui spaţiu de birouri poate costa, însă, chiar mai puţin de 150 euro pe metrul pătrat, dacă acesta este într-o stare bună şi cerinţele clientului nu sunt complexe. Totodată, în ultimii ani, multe companii au redus suprafaţa birourilor pe care o folosesc, ceea ce a dus la apariţia mai multor spaţii deja amenajate şi gata de închiriat, inclusiv cu mobilier. Diferenţa de cost faţă de pieţe precum Varşovia şi Praga se traduce într-un avantaj concret pentru chiriaşi, mai ales în proiectele de dimensiuni mari sau în amenajări cu cerinţe tehnice ridicate.
Costul de administrare a spaţiilor de birouri a înregistrat o creştere medie de 17% în 2025, determinată de inflaţia ridicată, creşterea costurilor de personal şi modificările fiscale, potrivit unei companii de consultanţă imobiliară. Costurile de administrare sunt suportate de chiriaşi şi se adaugă la chiria pe care o plătesc pentru spaţiul ocupat.
Peste 250 de certificări verzi, pentru sănătate, siguranţă şi accesibilitate au fost acordate în 2025 pentru proiecte imobiliare din România, însumând 4,6 milioane de metri pătraţi, conform unei companii de consultanţă imobiliară. Clădirile de birouri au concentrat peste 40% din certificări, ceea ce arată că standardele de sustenabilitate, costurile de operare şi atractivitatea contează tot mai mult pentru chiriaşi.
2025 a adus o schimbare majoră de ierarhie pe piaţa birourilor, companiile din sectorul financiar-bancar depăşind pentru prima dată sectorul IT, cu 25% din volumul închirierilor din Bucureşti, vs 23%. Practic, această tendinţă aliniază România la nivelul european, unde industria financiară a fost motorul principal al cererii în 2025.
Pe de altă parte, primul trimestru din 2026 s-a încheiat cu tranzacţii de circa 130 de milioane de euro pe segmentul de birouri din România, marcând cel mai bun început de an din ultimul deceniu. Nivelul este de peste 3 ori mai mare decât media perioadei ianuarie-martie din ultimii 10 ani (exclusiv pentru tranzacţiile cu clădiri de birouri) şi semnalează revenirea interesului investitorilor, chiar şi într-un context marcat de incertitudini economice şi geopolitice.
Stocul de spaţii de birouri moderne din principalele oraşe regionale din România (Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov) totalizează puţin peste un milion de metri pătraţi, în ultimii doi ani, dezvoltatorii nelivrând niciun proiect nou în aceste pieţe. Astfel, clădirile de birouri din oraşele regionale reprezintă circa un sfert din stocul modern de birouri din România, estimat la 4,5 milioane de metri pătraţi. Comparativ, în Polonia, oraşele regionale au cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimul deceniu, stocul de birouri din afara Varşoviei depăşind 6,7 milioane de metri pătraţi, peste nivelul capitalei, care are 6,2 milioane de metri pătraţi.
