Jurnal românesc – 23.04.2026

Un volum despre activitatea transilvănenilor în Consiliul Imperial austriac a fost lansat la Parlamentul din Viena.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Leyla Cheamil, 23.04.2026, 11:22

Un volum despre activitatea transilvănenilor în Consiliul Imperial austriac a fost lansat la Parlamentul din Viena. Autorii cărții cu titlul „Transilvania la Viena: Parlamentari din Transilvania în Consiliul Imperial Austriac 1863–1865” sunt dr. Ștefan-Sorin Mureșan și dr. Günther Schefbeck, iar prefața este semnată de Emil Hurezeanu, fost ministru de externe al României și fost Ambasador al României la Viena și Berlin. Volumul prezintă biografiile celor 35 de parlamentari transilvăneni la Viena şi cuvântările lor prezentate în capitala imperială. Autorii cărții au amintit de rolul. Sf. Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, și de recunoașterea reînfiinţării Mitropoliei Ortodoxe din Translivania, la 24 decembrie 1864.

Manifestarea a fost organizată de Ambasada României în Austria în colaborare cu președintele Grupului parlamentar de prietenie cu România, Bulgaria și Republica Moldova din Parlamentul austriac, David Stögmüller. La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor austriece, ai corpului diplomatic acreditat în Austria, ai mediului academic, membri ai comunității românești și studenți din cadrul Ligii Studenților Români din Străinătate – Austria.

* * *

În urma unei întâlniri la Trieste cu ambasadoarea României în Italia, autoritățile locale au subliniat rolul semnificativ al comunității românești, notează publicaţia Rotalianul. Se vorbește explicit despre peste 25.000 de români din regiunea Friuli Venezia Giulia, considerați un factor important pentru economie și societate. Gabriela Dancău, ambasadoarea României în Italia, s-a întâlnit, la Trieste, cu președintele regiunii Friuli Venezia Giulia, Massimiliano Fedriga, într-un dialog axat pe apropierea relațiilor instituționale și economice dintre cele două părți. Discuțiile au vizat extinderea cooperării în mai multe domenii de interes comun.

În cadrul întâlnirii, a fost exprimată intenția de a dezvolta, în continuare, colaborarea prin inițiative care să includă zona de producție, schimburile comerciale și sectorul logistic. A fost adus în discuție și rolul regiunii Friuli Venezia Giulia, văzută ca punct de acces către piețele din Europa Centrală și de Est. Un subiect distinct l-a reprezentat comunitatea românească stabilită în regiune. Aceasta depășește 25.000 de persoane și se numără printre cele mai numeroase comunități străine prezente pe teritoriul regiunii.

* * *

Tot Rotalianul anunţă că poezia românească va fi prezentată în premieră, pe 24 aprilie, la Bari, în Italia, într-un spectacol care aduce împreună recitalul scenic și muzica live. Evenimentul face parte din Anul Cultural România – Italia 2026 și este programat în foaierul Teatrului Petruzzelli, unul dintre cele mai cunoscute teatre de operă ale orașului. Publicul va putea urmări spectacolul „Aplauze pentru poet pe scenă… la Bari”, susținut de actrița Emilia Popescu și pianistul Cătălin Răducanu. Programul propune o întâlnire cu poezia românească, într-o formulă care reunește versul și acompaniamentul muzical. Din selecție fac parte texte semnate de Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, George Coșbuc, George Topîrceanu, Lucian Blaga, Ion Minulescu, Nichita Stănescu sau Marin Sorescu, iar pe parcursul spectacolului sunt incluse și intervenții poetice filmate ale unor mari actori români din generații diferite, între care Florin Piersic, Dorel Vișan, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Horațiu Mălăele, Ștefan Bănică și Ion Caramitru.

* * *

Taraf de Chișinău concertează în cadrul Festivalului Buzz Kammermusikfestival la Obertrum am See, Salzburg Land, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Viena, în perioada 23-25 aprilie. Cea de-a treia ediție a festivalului se desfășoară sub direcțiunea artistică a pianiștilor români Roxana Ioana Cîrciu și Andrei Gologan, informează ICR. Muzicienii care fac parte din Taraf de Chișinău păstrează bogăția și diversitatea muzicală și stilistică a patrimoniului muzical românesc, propunându-și să-l promoveze, respectând specificul și particularitățile regionale și zonale, supuse astăzi proceselor de globalizare culturală. Liderul formației, Marin Bunea, unul dintre cei mai apreciați violoniști ai generației sale, desfășoară o activitate prodigioasă, fiind cunoscut atât pentru virtuozitatea și stilul de interpretare inconfundabil, cât și pentru promovarea unor vechi repertorii cântate de lăutarii români și basarabeni.

Sergiu Diaconu este un recunoscut maestru al cobzei, în timp ce Ion Croitoru, un virtuoz al contrabasului, demonstrează un atașament constant pentru tradiția folclorică, pentru tot ceea ce înseamnă valoare și competență muzicală.