Deficitul bugetar, în scădere
România a reuşit să-şi reducă deficitul bugetar cu 1,4% în ultimul an, cea mai mare corecţie înregistrată la nivel european, dar are, în continuare, cel mai mare deficit dintre toate statele blocului comunitar.
Sorin Iordan, 23.04.2026, 11:33
România şi-a redus deficitul bugetar de la 9,3% din Produsul Intern Brut în 2024, la 7,9 procente în 2025, conform datelor Oficiului European de Statistică. Astfel, potrivit metodologiei europene de calcul, care include toate cheltuielile şi obligaţiile statului, ţara a reuşit să scadă deficitul cu 1,4% din PIB, cea mai mare corecţie anuală dintre toate statele membre a celui mai mare deficit înregistrat la nivelul Uniunii Europene. Alte state membre au înregistrat ajustări mai moderate sau menţin deficite ridicate, precum Polonia, cu un deficit estimat la aproximativ 7,3% din PIB, Belgia cu 5,2% şi Franţa cu 5,1%, în timp ce Italia a reuşit o ajustare de aproximativ 0,3 puncte procentuale.
Datele Eurostat mai arată că datoria guvernamentală a României a urcat, însă, până la 59,3% din PIB în 2025, de la 54,8% în 2024. Anul trecut, Produsul Intern Brut al ţării a fost de 1.916 miliarde lei (376 miliarde euro), în creştere cu aproape 156 de miliarde lei (circa 30,5 miliarde euro) faţă de cel înregistrat în 2024. Rezultatul obţinut de România este mai bun decât estimările iniţiale ale pieţelor şi instituţiilor internaţionale, care indicau un deficit între 8,2% şi 8,4% din PIB pentru anul 2025.
Prim-ministrul român Ilie Bolojan a transmis că această evoluţie confirmă eficienţa măsurilor de echilibrare bugetară adoptate în a doua parte a anului trecut şi marchează revenirea României pe traiectoria fiscală asumată faţă de Comisia Europeană prin Planul Fiscal-Bugetar. Cu cât această corecţie a deficitului este mai rapidă, cu atât mai repede poate începe o creştere economică sănătoasă, iar acest lucru se va vedea în nivelul de trai, a punctat premierul român.
Într-un comunicat de presă, ministerul de Finanţe de la Bucureşti a arătat, la rându-i, că reducerea semnificativă a deficitului a fost realizată fără oprirea investiţiilor şi fără abandonarea marilor proiecte de modernizare a României. Bucureştiul a menţinut investiţiile la un nivel ridicat, de 7,2% din PIB, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, ceea ce a permis continuarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii şi implementarea celor finanţate din fonduri europene.
De asemenea, statul şi-a redus semnificativ datoriile istorice, astfel încât România a păşit în 2026 într-o poziţie fiscală mai stabilă decât la începutul anului precedent.
Ministrul de resort, Alexandru Nazare, a apreciat că prin consolidarea fiscală România îşi recapătă libertatea economică şi capacitatea de a decide singură asupra propriului viitor. „Fiecare deficit redus înseamnă mai puţină presiune pe dobânzi, mai puţină vulnerabilitate în faţa şocurilor externe şi mai mult spaţiu pentru dezvoltare, investiţii şi prosperitate durabilă”, a precizat acesta. Nazare a recunoscut, însă, că această realizare a presupus eforturi şi responsabilitate din partea întregii societăţi.
De altfel, măsurile de reducere a deficitului bugetar record produc nemulţumire în rândul populaţiei, care le resimte mai accentuat pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, care a dus la scumpiri în lanţ odată cu cea a carburanţilor. România are, în continuare, cea mai mare rată a inflaţiei din întreaga Uniune Europeană, 9%, de trei ori mai mare decât media europeană de 2,8 procente.
