Discuție a șefilor diplomațiilor română și ucraineană
Bucureștiul și Kievul vorbesc despre responsabilitatea comună de a menţine Marea Neagră sigură.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 12.06.2026, 11:45
Ministrul interimar de Externe în guvernul de la București, Oana Ţoiu, i-a transmis omologului său de la Kiev, Andrii Sîbiga, preocuparea României faţă de propagarea în ţările vecine a efectelor războiului din Ucraina vecină, invadată de trupele ruse. Într-un mesaj difuzat pe platforma X și preluat de mass-media autohtone, Oana Ţoiu a precizat că reiterează condamnarea de către România a agresiunii rusești, precum şi angajamentul comun privind un armistiţiu şi o pace durabilă. Şefa diplomaţiei române a primit asigurări cu privire la dorința Kievului de a depune toate eforturile pentru gestionarea comună a riscurilor transfrontaliere generate de agresiunea rusă. Oana Ţoiu a discutat şi despre importanţa îmbunătăţirii mecanismelor de avertizare timpurie şi de conştientizare a situaţiei operative, precum şi despre responsabilitatea comună de a menţine Marea Neagră sigură.
Discuția Țoiu-Sîbiga a avut loc la o săptămână după ce o dronă maritimă ucraineană a explodat în cel mai mare oraș-port românesc la Marea Neagră, Constanța, unde a avariat o dană. Drona, care a fost filmată anterior exploziei de mai mulți localnici, ar fi fost deturnată de ruși prin așa-numitul război electronic, în care se exersează cu succes armatele celor două țări slave aflate în război. Potrivit specialiștilor, dispozitivul pare a fi fost modelul MAGURA, cu o lungime de 5,5 metri, o lățime de 1,5 metri și un profil hidrodinamic cu amprentă radar redusă, fiind greu de detectat. Poate atinge o viteză maximă de 78 km/h și oferă o rază de acțiune de până la 800 de kilometri. Poate transporta o încărcătură utilă de 320 kg de explozibil. Până în prezent, aceste drone au avariat sau scufundat 17 nave de război rusești. Altfel spus, notează tot experții, dacă ar fi atins țărmul la Constanța, ar fi făcut prăpăd.
Anterior, o altă dronă – de această dată rusească și, se pare, deviată de apărarea aeriană ucraineană – a căzut pe un bloc de locuințe din Galați, oraș-port românesc la Dunăre, situat nu departe de graniță, unde a rănit o femeie și pe fiul minor al acesteia. După incident, la solicitarea României, s-au reunit atât Consiliul de Securitate al ONU, cât și Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii şi Consiliului Permanent al OSCE. Acesta e, subliniază analiștii, genul de ședințe la care invazia rusească din Ucraina e, iarăși, condamnată cu toată vigoarea, dar care nu schimbă situația de pe front.
Iar România, care împarte cu Ucraina circa 650 de kilometri de graniță, pare destinată rolului de victimă colaterală. Presa de la București notează că, pe toată lungimea sa, frontiera reflectă impactul direct al războiului. Riscurile nu sunt doar militare, ci și umanitare, logistice și criminogene. Traficul ilegal a crescut, mai ales din cauza restricțiilor impuse bărbaților ucraineni în vârstă de mobilizare, iar tentativele de trecere clandestină ale celor care vor să fugă de armată și de front necesită patrule și echipamente suplimentare.
