România şi fondurile din PNRR
România a recuperat circa 350 de milioane de euro din PNRR, dar pierde peste 450 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 04.05.2026, 11:30
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, care inițial fuseseră suspendate, însă pierde 458,7 milioane de euro definitiv. Aceasta este decizia finală a Comisiei Europene, transmisă Bucureștiului, cu privire la cererea de plată numărul 3 din PNRR.
Numită de Dragoș Pîslaru una dintre cele mai dificile cereri de până acum, aceasta a fost depusă iniţial pe 15 decembrie 2023. Plata a fost parţial suspendată în mai 2025, după ce Comisia a stabilit că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. Ulterior, România a avut o perioadă de corectare, iar spre sfârşitul anului trecut a transmis justificări suplimentare.
Concluzia Bruxellesului a fost, însă, că patru jaloane importante tot nu au fost rezolvate corespunzător. Acum, după decizia transmisă de Comisie, ministrul Dragoș Pîslaru declară, într-o postare pe o rețea de socializare, că pierderea banilor este cauzată de reformele întârziate, incomplete „sau făcute prost în anii trecuți”. Subliniază, însă, că cea mai importantă victorie este cea privind pensiile speciale, de unde Bucureștiul a recuperat 166 de milioane de euro din 231 de milioane suspendate inițial.
Potrivit lui, în ciuda întârzierii cauzate de amânările repetate pe teme de constituţionalitate, Comisia Europeană a confirmat că prin legea adoptată, România îndeplineşte cerinţele pentru acest jalon. Alte 132 de milioane de euro s-au recuperat în dosarul operaţionalizării instituţiei care monitorizează şi evaluează companiile de stat. Sume importante, aproape 200 de milioane de euro, s-au pierdut din cauza problemelor constatate în selectarea şi numirea membrilor în consiliile de administraţie ale unor mari societăţi de stat din energie, precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica, dar şi la desemnarea conducerilor în companiile de stat din transporturi. Pentru aceste jaloane s-au recuperat peste 50 de milioane de euro.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene apreciază că unde a existat voinţă politică, România a recuperat mare parte din banii alocaţi, iar unde reformele au fost amânate ani la rând, s-au pierdut sume consistente.
Eşecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat şi putem ajunge la pierderi de miliarde de euro dacă întârzierile continuă din cauza aceluiaşi management deficitar, susţine vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu. El avertizează că PNRR-ul a ajuns într-un punct critic, iar încercările actuale de a bifa reforme pe ultima sută de metri nu sunt o soluţie pentru deblocarea fondurilor.
România mai are de încasat aproape 10 miliarde de euro din PNRR şi guvernul de la București încearcă să facă nouă reforme până în luna august. Cea mai grea pare să fie cea legată de legea salarizării unitare, în contextul în care nu există niciun consens politic.
