Jurnal românesc 06.05.2026
Ministrul de Externe în funcţie, Oana Ţoiu, a anunţat că a rechemat conducerile consulatelor de la Bonn şi Hamburg şi a subliniat că 'nu este acceptabil ca birocraţia sau delăsarea să stea în calea drepturilor cetăţenilor noştri din străinătate'.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 06.05.2026, 11:00
Ministrul de Externe în funcţie, Oana Ţoiu, a anunţat că a rechemat conducerile consulatelor de la Bonn şi Hamburg şi a subliniat că ‘nu este acceptabil ca birocraţia sau delăsarea să stea în calea drepturilor cetăţenilor noştri din străinătate’. Ea spune că la consulatul din Bonn a revocat conducerea, a numit un nou consul, cu 15 ani experienţă şi a trimis o echipă de intervenţie din centrala MAE. ‘Prioritatea este recuperarea imediată a restanţelor pentru cei 300.000 de români din regiune. Realitatea din ultimii ani a fost una dureroasă pentru mulţi români: dificultăţi majore la programări, un sistem online nefuncţional şi întârzieri care i-au obligat pe oameni la drumuri repetate şi obositoare’, scrie ministrul pe Facebook. Pentru consulatul din Hamburg, înfiinţat, dar niciodată operaţionalizat, a propus rechemarea consulului general. ‘Nu putem tolera stagnarea în deschiderea unui consulat nou, viteza administraţiei trebuie să fie egală cu nevoile oamenilor, nu mai mică. Modernizarea sistemului consular este o datorie morală pentru comunităţile de români din diaspora’, arată Oana Ţoiu.
În perioada 7-9 mai, la Salamanca, va avea loc Conferința Internațională „Școala de la Salamanca (1526-2026). RoSal: 80 de ani de românistică la Universitatea din Salamanca”, în contextul celebrării a 500 de ani de la fondarea Școlii de la Salamanca și a 80 de ani de studii românești în cadrul universității. Evenimentul este organizat de Lectoratul de Limba Română, Universitatea Salamanca, Institutul Limbii Române, Institutul Cultural Român de la Madrid și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Studiul limbii române la Universitatea de la Salamanca, unul dintre cele mai prestigioase centre academice europene, a fost inițiat în anul 1946, devenind, de-a lungul timpului, un reper al românisticii în spațiul hispanic. Numeroși profesori români și spanioli au contribuit decisiv la promovarea limbii și culturii române la Salamanca. În prezent, cursurile atrag studenți din domenii diverse – traducere, filologie, istorie, iar limba română ocupă un loc bine definit în oferta academică a universității, fiind susținută de colaborări internaționale și de un interes în continuă creștere, inclusiv din partea studenților de origine română.
Ambasada României în Regatul Suediei și Institutul Cultural Român de la Stockholm, în colaborare cu Consiliul Județean Dolj, organizează participarea României la Europafestivalen 2026, eveniment dedicat celebrării Zilei Europei, care se va desfășura la data de 9 mai, în parcul Kungsträdgården din centrul capitalei suedeze. Festivalul este organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în Suedia și reunește state membre ale Uniunii și țări candidate. În cadrul programului scenic al festivalului, România va fi reprezentată de reputatul rapsod popular Ion Crețeanu, care va susține un recital folcloric de la ora 16.50, pe scena centrală. Artistul va interpreta doine și cântece tradiționale acompaniate la cobză, oferind publicului suedez și internațional o expresie autentică a patrimoniului muzical românesc. Manifestarea din Kungsträdgården va avea loc sub forma unui amplu festival urban, cu acces liber, în cadrul căruia va fi amenajat un veritabil „sat european”, alcătuit din standuri naționale. La standul României vor fi prezentate publicului obiecte artizanale și tradiționale din zona Olteniei, produse culinare specifice, precum și materiale de promovare dedicate patrimoniului cultural și turistic al regiunii.
Agenţiile de presă reprezintă infrastructura critică a democraţiei europene şi trebuie tratate ca atare în arhitectura digitală şi legislativă a Uniunii Europene, au subliniat participanţii la dezbaterea organizată marţi, la Bruxelles, de Boardul Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă (EANA) şi Parlamentul European (PE). Directorul general al agenţiei italiene de presă ANSA şi preşedinte EANA, Stefano De Alessandri, a subliniat că agenţiile de presă reprezintă ‘coloana vertebrală a ecosistemului informaţional european’. El a avertizat că dezinformarea a intrat într-o nouă fază, fiind automatizată şi amplificată de inteligenţa artificială generativă, capabilă să producă masiv conţinut fals şi naraţiuni manipulative. La rândul său, directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae, a subliniat că informaţia verificată are un cost ridicat, deoarece presupune prezenţa jurnaliştilor pe teren, timp pentru verificarea surselor, implicarea redactorilor, existenţa unei infrastructuri instituţionale şi asumarea responsabilităţii. Ambasadoarea României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac, a subliniat relevanţa relaţiei comunităţii româneşti din Belgia şi din alte state europene cu presa şi informaţia corectă în activitatea diplomatică. Ea a menţionat existenţa unor iniţiative ale jurnaliştilor români din diaspora, axate pe asigurarea unui flux de informaţii corecte şi relevante, precum şi rolul esenţial al comunicării în relaţia dintre comunităţi şi state.
