Jurnal românesc – 28.09.2026

Patru din zece români din diaspora trăiesc cu presiunea că familia rămasă în România ar depinde de ei în cazul unui eveniment grav, reiese din rezultatele unui studiu, dat vineri publicităţii.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 28.09.2026, 11:22

Patru din zece români din diaspora trăiesc cu presiunea că familia rămasă în România ar depinde de ei în cazul unui eveniment grav, reiese din rezultatele unui studiu, dat vineri publicităţii. Conform cercetării, 57% dintre respondenţi au părinţii în România, circa 45% deţin încă o locuinţă în ţară, iar o pondere similară au partenerul de viaţă sau copiii minori rămaşi în ţară. Dintre cei care trimit bani în România, 43% îi folosesc pentru întreţinerea părinţilor sau a altor membri ai familiei, 33% pentru susţinerea copiilor, în timp ce 26% pentru plata ratelor sau a creditelor aferente unor bunuri deţinute în România. În plus, aproape un sfert dintre respondenţi spun că investesc în continuare în locuinţele sau proprietăţile pe care le au în ţară.

În ceea ce priveşte nivelul de protecţie financiară, 42% dintre cei plecaţi peste hotare declară că nu au nicio asigurare în România, deşi mulţi continuă să aibă aici familie, locuinţe şi alte obligaţii financiare. În schimb, în ţările în care locuiesc beneficiază într-o măsură mult mai mare de asigurări private de sănătate, de locuinţă sau de viaţă, iar 58% spun că se simt mai bine protejaţi prin asigurări decât în România. Pentru 57% dintre cei chestionaţi, cea mai mare preocupare este sănătatea părinţilor sau a altor membri ai familiei rămaşi în ţară, în timp ce 38% sunt îngrijoraţi de stabilitatea financiară a acestora.

Studiul a fost realizat prin Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), în perioada aprilie – mai 2026, în rândul românilor din diaspora, pe un eşantion de 1.184 de respondenţi, cu o marjă maximă de eroare +/-2,8%, la un nivel de încredere de 95%.

* * *

Programul de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureşan, prevede mai multe măsuri pentru diaspora. Astfel, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) ar urma să treacă sub coordonarea directă a Secretariatului General al Guvernului şi să se reînfiinţeze Forumul pentru Românii de Pretutindeni, cu întâlniri anuale în comunităţi. Mai este prevăzut un Ghişeu unic digital pentru revenire: un mecanism integrat care conectează serviciile de ocupare, recunoaşterea diplomelor şi a calificărilor, serviciile administraţiei locale şi sprijinul pentru antreprenoriat, precum și un protocol cu Ministerul Muncii pentru locuri de muncă tranzitorii şi definitive pentru cei care se întorc, cu pachete de servicii pentru familiile revenite; de asemenea, recunoaşterea accelerată a diplomelor şi calificărilor dobândite în străinătate prin colaborare cu autorităţile din ţările de destinaţie şi reducerea barierelor administrative, cursuri gratuite de limbă locală decontate de DRP şi conectarea românilor cu competenţe tehnice/manageriale rare cu firme din ţară care au nevoie de ei;

În program mai sunt specificate microcredite şi granturi pentru antreprenoriat, cu procedură simplificată de înfiinţare a firmei, pentru românii care se întorc şi vor să investească economiile acumulate în afaceri proprii; Nu în ultimul rând, o bază de date comună DRP – MAI – Protecţia Copilului, pentru monitorizarea copiilor rămaşi acasă cu un singur părinte sau fără părinţi plecaţi la muncă în străinătate, precum şi continuarea programului ”Diaspora Investeşte Acasă”.

* * *

Institutul Cultural Român de la Londra deschide a douăzecea stagiune a Seriei Concertelor Enescu printr-un recital susţinut de chitarista româno-britanică Alexandra Păceană şi Cvartetul Valegro, joi, 1 octombrie, la sediul ICR Londra. Evenimentul marchează, totodată, prima colaborare a Institutului Cultural Român cu London Chamber Music Society, una dintre instituţiile cu tradiţie ale vieţii muzicale londoneze, ale cărei origini se leagă de seria concertelor duminicale organizate la South Place încă din anii 1880. Alexandra Păceană va evolua alături de membrii Cvartetului Valegro într-un program care pune în valoare bogăţia timbrală şi expresivă a dialogului dintre chitara clasică şi cvartetul de coarde.

Repertoriul reuneşte lucrări de Wolfgang Amadeus Mozart, Johann Sebastian Bach şi George Enescu, prezentate inclusiv în aranjamente concepute pentru această formulă instrumentală, şi se încheie cu unul dintre cele mai cunoscute opusuri dedicate chitarei şi cvartetului de coarde: Cvintetul op. 143 de Mario Castelnuovo-Tedesco, compus pentru Andres Segovia în 1950.

* * *

Proiectul “Turnee de poveste pretutindeni” revine în luna octombrie pe scene europene, la Viena, Londra, Berlin şi Roma, cu o serie de patru concerte susţinute de artiste lirice române cu importante cariere internaţionale: mezzosoprana Ruxandra Donose şi sopranele Iulia Isaev, Leontina Văduva şi Teodora Gheorghiu. Potrivit unui comunicat, proiectul, o extensie a iniţiativei “Turnee de poveste”, derulată în România din 2011, este dedicat comunităţilor de români din diaspora europeană şi este finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În centrul programului se află patru cântăreţe născute în România care şi-au construit cariere importante pe marile scene ale lumii, unele dintre el fiind, la acest moment, parte a comunităţii româneşti din afara graniţelor.

Cele patru artiste vor susţine recitaluri alături de pianiştii Sergiu Tuhuţiu, Cătălin Răducanu, Diana Ionescu şi Liana Mareş. Repertoriul pentru acest turneu reuneşte creaţii din literatura muzicală românească şi universală, de la operă şi lied, la romanţă, chanson şi canzonetta, într-o construcţie care urmăreşte nu doar diversitatea expresivă, ci şi revalorizarea unui patrimoniu adesea insuficient cunoscut în afara graniţelor.