Leul, în cădere
Pe fondul actualei crize politice de la București, moneda națională românească se depreciază faţă de euro.
Roxana Vasile, 07.05.2026, 12:15
Spre deosebire de alte state din Europa de Est care permit o flexibilitate mai mare a cursului valutar, România a utilizat stabilitatea monedei naționale ca pe o ancoră împotriva inflației și așa extrem de mari. Orice depreciere a leului se reflectă în preţurile de la raft, în facturi sau în dobânzile bancare pe care oamenii trebuie să le achite, dacă au un împrumut. Or, pe fondul actualei crize politice de la București, moneda națională românească – leul – a continuat să se deprecieze faţă de euro şi a atins, miercuri, un nou minim istoric: 5 lei şi 26 de bani, în creştere cu 5 bani faţă de cotaţia precedentă. În ultimele două săptămâni, cursul a crescut cu 3,5%, după ce stagnase de la începutul anului. Moneda naţională a pierdut teren şi în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4 lei şi 47 de bani, în creştere. Gramul de aur s-a scumpit, și el, până la valoarea de 676 de lei, de la 653 în şedinţa precedentă.
În schimb, Bursa de Valori Bucureşti a sfidat situaţia de pe scena politică şi a închis în creştere şedinţa de miercuri, principalul indice, BET, apreciindu-se cu peste 1%. Acţiunile Electrica – jucător-cheie pe piața de distribuție și furnizare a energiei electrice – au urcat cu aproape 10%, în timp ce titlurile Romgaz – cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România – au înregistrat un plus de 2,7%, după ce a anunţat că va prelua Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din țară.
În tot acest context, ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a precizat că a avut mai multe discuţii cu reprezentanţii Agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings privind situaţia politică din România după căderea guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan. Ministrul Nazare a subliniat că autorităţile române trebuie să menţină un dialog constant cu toate agenţiile de rating, pentru a evita deteriorarea percepţiei privind stabilitatea economică a ţării. Să amintim aici că, de altfel, în ultimul aproape un an, măsurile de austeritate impuse de guvernul Bolojan au stat exclusiv sub imperativul reducerii deficitului țării, cel mai mare din Uniunea Europeană, pentru a se evita – s-a spus – retrogradarea României în categoria ʹjunkʹ, nerecomandată investițiilor.
Alexandru Nazare a avertizat că România trebuie să respecte, în continuare, ţintele fiscal-bugetare şi angajamentele asumate prin Comisia Europeană şi prin PNRR, în ciuda perioadei de interimat politic. „Traiectoria fiscal-bugetară nu trebuie neglijată, nu trebuie să transmitem un semnal de derapaj. De fapt, Comisia Europeană, agenţiile şi investitorii sunt extrem de atenţi şi îngrijoraţi asupra a ceea ce se întâmplă azi în România”, a spus ministrul interimar al Finanțelor. El a insistat că toate proiectele legate de PNRR trebuie continuate fără întârzieri. În ceea ce priveşte evoluţia cursului leu-euro, a dat asigurări că Banca Națională a României face tot ce se poate ʺpentru a ţine lucrurile sub controlʺ.
