Economia României, în recesiune
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 14.05.2026, 13:00
Economia României a scăzut în primele trei luni ale acestui an cu 0,2% faţă de trimestrul anterior şi cu 1,5 procente comparativ cu primul trimestru din 2025, a anunţat, miercuri, Institutul Naţional de Statistică. Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 0,7% în termeni reali comparativ cu 2024, însă în ultimele trei luni din 2025 a fost mai mic cu 1,8% comparativ cu trimestrul anterior. Astfel, după scăderi ale PIB-ului de 1,8%, respectiv 0,2%, înregistrate în două trimestre consecutive, ţara a intrat în recesiune tehnică.
La nivel european, doar România şi Irlanda au înregistrat un declin al economiei, în condiţiile în care Produsul Intern Brut a crescut cu 0,8% în zona euro şi cu 1 procent în Uniunea Europeană în primul trimestru din 2026, comparativ cu perioada similară din 2025. Iar veştile proaste nu se opresc aici, INS anunţând că rata anuală a inflaţiei din România a depăşit, în aprilie, 10,7 procente, în creştere de la 9,87% în luna martie. Spre comparaţie, media acestui indicator în statele Uniunii Europene este de aproximativ 3 procente.
În ultimul an, în România cel mai mult s-au scumpit serviciile şi mărfurile nealimentare, cu salturi semnificative la energia electrică, peste 50 de procente, chirii – aproape 44% sau motorină, cu circa 33%. Scăderi de preţuri faţă de aprilie 2025 au fost înregistrate la unele alimente, precum cartofii, fasolea, făina şi mălaiul, însă creşterile la cafea, ouă, carne de vită sau fructe proaspete au condus la o scumpire a produselor alimentare în medie cu peste 7%.
Într-o declaraţie pentru Radio România, preşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu, a opinat că inflaţia a fost alimentată de deficitul bugetar ridicat, care a dus la dobânzi mari şi la creşterea taxelor, ceea ce a afectat consumul şi investiţiile. Potrivit acestuia, o altă cauză a fost şi conflictul din Orientul Mijlociu, care a impulsionat scumpirile generale influenţate de tarifele la petrol şi gaze.
Statisticile îngrijorătoare vin într-un context în care economia României nu performează. Potrivit Eurostat, ţara se află şi printre statele UE care au înregistrat cel mai sever declin al producţiei industriale şi cea mai mare scădere a producţiei de servicii. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză de la Bucureşti estima, în toamna anului trecut, o creştere economică de 1% în 2026, Comisia Europeană prevedea un avans al PIB-ului României de 1,1%, iar Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, o majorare de 0,5%, respectiv 0,7%.
De asemenea, în februarie, Banca Naţională a României a revizuit în creştere, de la 3,7% la 3,9%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi anticipa că aceasta va ajunge la 2,7 procente la sfârşitul lui 2027. De altfel, BNR va avea, vineri, o şedinţă de politică monetară, unde este de aşteptat să menţină rata dobânzii de referinţă la 6,5% şi să păstreze acest nivel până la sfârşitul anului, din cauza deprecierii recente a leului şi a traiectoriei inflaţioniste.
