În România, Parlamentul a prelungit plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârșitul anului 2026.
Deficitul balanţei comerciale a României a scăzut cu 7% în primele patru luni ale anului, însă specialiştii atrag atenţia că cifrele nu reflectă întocmai starea economiei naţionale.
Economie: inflația, tot mare / Politică: guvernul, tot lipsă / Sondaje: neîncredere și pesimism / Muzică: un loc pe podium și o demisie / Sport: Craiova campioană
BNR a revizuit în creştere, la 5,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului.
Sumar: Reuniune aliată la Bucureşti; Relaţiile româno-poloneze...şi cele româno-moldovene; Economie în scădere, inflaţie în creştere, bani europeni; Încă o săptămână de interimat guvernamental; Vârsta, doar un număr
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut.
Declarația recentă a guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, potrivit căreia adoptarea monedei euro ar putea deveni noul „proiect de țară”, marchează o poziționare importantă în discursul economic al Bucureștiului.
Sumar: România - la un pas de criza politică / Reformă majoră a companiilor de stat/ Miniştri români la Washington / Inflaţie în creştere în România/ Nava şcoală Mircea – în marş internaţional
Preţurile în creştere la energie influenţează rata anuală a inflaţiei.
Rata dobânzii de politică monetară rămâne 6,5% pe an.
Ministerul român al Finanţelor a publicat proiectul de buget pentru anul 2026. Adoptarea acestuia în Parlament este însă sub semnul întrebării.
BNR estimează că inflația va avea în trimestrul al doilea o creștere mai mare decât se anticipase.
România a înregistrat şi în ianuarie cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, de 8,5%.
Încă nu prind contur reformele promise de guvernanţii de la Bucureşti.
Premierul Ilie Bolojan promite că, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României se va relansa.