Race for the Cure, ediția a 12-a

Conceptul “Race for the Cure” este foarte răspândit în întreaga lume şi reprezintă angajamentul oamenilor în sprijinirea acţiunilor de prevenţie a cancerului. În România, maratonul a ajuns la a 12-a ediţie şi îşi propune să crească de la an la an numărul de participanţi, subliniind că este o alăturare simbolică şi nu o cursă în sine, neapărat.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 26.05.2026, 17:30

România se află pe primul loc în Europa la morţi survenite în urma cancerului. Deşi mortalitatea este şi în ţara noastră în scădere şi tot mai multe acţiuni promovează prevenţia şi susţin clinicile, inclusiv echipamantele mobile, ce oferă programe de screening, nevoia există.

Cu mult entuziasm a fost pregătită, în penultimul weekend de mai, cursa caritabilă Race for the Cure România, ediția a 12-a. Fondurile strânse cu ajutorul cursei sunt direcţionate înspre programele prin care sunt oferite investigații medicale gratuite femeilor vulnerabile (pacientelor oncologice și femeilor din mediul rural) și peruci din păr natural pacientelor sau copiilor diagnosticați cu cancer.

Organizată de Fundaţia “Renaşterea”, care anul acesta a împlinit 25 de ani de fapte bune, cursa reuneşte multe persoane publice care participă cu regularitate la acest eveniment sau la cele conexe, pentru a spijini această cauză. Preşedinta Fundţiei Renaşterea, Mihaela Geoană, a lansat o invitaţie de a susţine evenimentul, dar în special prevenţia:

“Este an aniversar pentru Fundaţia Renaşterea, este anul 25 de activitate şi ceea ce această cursă care este cea mai mare la nivel european, sperăm să o aducem la numere comparabile cu celelalte ţări şi în România. Şi ne-am face plăcere să fim cât mai mulţi pe 23 mai, în Rondul Kiseleff, dimineaţa la ora 09.00, pentru că pe lângă faptul că vor petrece o dimineaţă foarte plăcută alături de familie, alături de prieteni, vom sărbători şi vom demonstra că această boală poate fi învinsă. Vor fi peste 200 de femei care au învins această boală. Arătăm că dacă o depistăm la timp, o putem trata şi putem trăi alături de familiile noastre mulţi, mulţi ani.

Pe de altă parte, vrem să învăţăm tinerii – sunt foarte mulţi tineri, avem echipe de şcoli, de licee, care participă – că prevenţia este foarte importantă. A ne păstra sănăntatea este cel mai important lucru şi nu doar a aştepta să fie o problemă, să ne simţim rău, pentru a merge la medic. Trebuie să învăţăm să prevenim. Să ducem o viaţă sănătoasă, pe de-o parte, şi apoi să ne facem testele la timp, pentru că o problemă chiar gravă depistată la timp poate fi tratată cu succes.”

Angela, o femeie din Bucureşti, de 58 de ani, este una dintre supravieţuitoare şi participă la Race for the Cure strângând un grup de susţinători:

“Cu acest eveniment putem să atenţionăm cât mai multe femei că e important să prevină, să îşi facă analizele din timp, să îşi facă mamografii, ecografii, să evite un deznodământ tragic. E al treilea an în care am participat la Race for the Cure, o cursă în care lumea vine să alerge alături de noi, să susţină cauza să ajutăm cât mai multe persoane. Încercăm să facem un apel tuturor femeilor că prevenţia este foarte importantă şi pentru asta în fiecare an alergăm şi aducem lângă noi cât mai multe persoane. În momentul în care am anunţat că voi participa la acest Maraton, am avut foarte multe persoane care s-au alăturat, în afară de familia mea, vecini, prieteni şi asta înseamnă că încă mai există umanitate.”

Şi cum de 25 de ani Fundaţia Renaşterea atenţionează asupra importanţei depistării precoce a cancerului de sân şi de col uterin, Mihaela Geoană, preşedinta fundaţiei a revenit cu precizări referitoare la programele în derulare în prezent:

“Şi dacă aş lega-o din nou de cursă, oferim teste medicale gratuite femeilor din mediul rural, prin două unităţi mobile, una care face teste Babeş-Papanicolau şi una care face mamografii digitale, cel mai modert aparat de mamografie care există în România. Avem unul în Centrul medical din Bucureşti şi unul pe unitate mobilă, care e achiziţionat abia de doi ani, care merge prin ţară şi face mamografii. La cursă, taxa de participare a fiecărui participant care alege să se plimbe, sau să alerge, se foloseşte pentru a oferi aceste teste.

Noi finanţăm unităţile mobile cu fondurile pe care le strângem în  această cursă. Iar unitatea mobilă se deplasează în mediul rural, acolo facem o scurtă campanaie de comunicare, informăm femeile din acea regiune că pot să se înscrie să facă mamografia, sau testul Babeş-Papanicolau, este personal medical pe unitatea mobilă, se fac testele şi apoi trimitem rezultatele cu sugestii, pentru persoanele care au probleme, sau care trebuie să continuie fie o investigaţie, fie un tratament, cu o sugestie unde se pot duce pentru a efectua aceste tratamente.”

De ce focusul acţiunilor este pe mediul rural? Mihaela Geoană: “Pentru că, după cum ştim, au fost închise foarte multe spitale, pentru că femeile din mediul rural au cel mi greu acces mai ales la echipamente moderne, există bariera geografică, ele trebuie să se deplaseze până într-un oraş, eventual capitală de judeţ, e bariera financiară, şi ştim că aceste servicii sunt greu de obţinut gratuit. Sunt fondurile limitate pentru testele gratuite oferite de stat şi aunci venim să completăm acolo unde este cea mai mare nevoie.”

Chiar dacă în România a scăzut rata mortalităţii doar cu 7%, scăderea este un motiv de optimism, precum şi numărul în creştere al participanţilor la “Race for the Cure”.