“Dinozaurul cu cioc de rață” iese din ascunzătoare în Ţara Haţegului
Cu aproximativ 70 de milioane de ani, atunci când Europa nu era un continent compact, ci un mozaic de insule separate de mări mai mult sau mai puțin adânci, au apărut diverse specii de dinozauri unici. O nouă specie de dinozaur erbivor din această categorie a fost descoperită în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului.
Ana-Maria Cononovici, 24.03.2026, 16:30
Bazinul Hațegului este unul dintre cele mai importante locuri din Europa pentru studiul dinozaurilor din Cretacicul târziu. Paleontologi de la Universitatea din București și de la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta au descoperit recent o nouă specie de dinozaur pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului.
Ne-a vorbit despre această nouă descoperire Zoltan Csiki-Sava, Conferențiar universitar doctor și cercercetător la Facultatea de Geologie și Geofizică din cadrul Universității din București: “Este vorba de identificarea unui nou gen, sau unei noi specii de dinozaur, din grupul pe care îl numim dinozaur cu cioc de raţă. Interesant este că primul dinozaur care a fost identificat în România, în zona Haţegului, acum mai bine de o sută de ani a fost tot un dinozaur cu cioc de raţă. Şi în momentul în care am descoperit acest schelet, evident, am comparat cu această primă specie. Şi, spre surpriza noastră, am realizat că este vorba despre ceva diferit şi care vine şi dintr-o zonă diferită a bazinului Haţeg şi ,aparent, după toate estimările noastre, din nişte roci care sunt ceva mai vechi. Deci este vorba despre o specie nouă de dinozauri, cu cioc de raţă, care este diferit de aşa numitul Telmatosaurus Transylvanicus, cunoscut de Franz Nopcsa acum peste o sută de ani.”
Iar lucrul acesta dovedeşte că fauna de dinozauri a insulei Haţeg, de acum 70 de milioane de ani, era mai diversă decât a fost considerată anterior, ne-a mai spus interlocutorul nostru, menţionând şi faptul că în ultimii ani ne-am aflat într-o perioadă norocoasă a descoperirilor din zonă şi a adăugat:
“Acest şir de descoperiri a debutat acum aproximativ opt ani, cu identificarea unei specii noi, unui gen nou de mamifer, care a trăit în acelaşi timp alături de dinozauri, după care a fost identificat un Crocodilian de dimensiuni mici care trăia în zona aceasta, o broască ţestoasă şi, începând din 2022 au fost identificate până în prezent 5 noi specii de dinozauri, din zona Haţegului efectiv. Toţi dinozaurii care au fost identificaţi în ultimul timp sunt dinozauri ierbivori, deci practic ceea ce am făcut, am crescut destul de mult diversitatea ierbivorelor care au populat această insulă şi despre care putem să arătăm că au trăit în perioade diferite, au făcut parte din asociaţii diferite. Deci practic aceste noi descoperiri ne arată faptul că evoluţia acestei insule a existat, faunele de dinozauri, faunele de vertebrate de-a lungul a milioane de ani s-au schimbat, au apărut specii noi, care le-au înlocuit pe cele care existau anterior.
E o perioadă în care am reuşit să adăugăm destul de multe informaţii importante, legate de alcătuirea acestei faune insulare. Poate cea mai interesantă noutate care a apărut este cea care a fost publicată la începutul acestui an, în care nu numai că am reuşit să adăugăm specii noi de dinozauri, înrudite cu cele cunoscute anterior, ci am reuşit să arătăm că nişte dinozauri pe care îi cunoşteam deja de ceva vreme, de fapt nu sunt cee ce îi consideram până acum, nu fac parte din grupul din care îi consideram până acum că fac parte, ci reprezintă un grup de dinozauri complet noi, aşa numiţii dinozauri cu coarne, sau Keratopsieni, şi care până acum nu au fost recunoscuţi în arhipelagul european.”
Şi pentru că în Geoparc informaţiile trebuie aduse în atenţia publicului în mod atractiv, l-am invitat pe Zoltan Csiki-Sava, Conferențiar universitar doctor și cercercetător la Facultatea de Geologie și Geofizică din cadrul Universității din București, să ne spună povestea “Dinozaurului cu cioc de raţă”:
“Povestea cea mai interesantă, poate, este legată nu de zona Haţegului, ci de semnificaţia mai largă a acestui animal. Pentru că noi am vorbit până acum de zona Haţegului care acum 70 de milioane de ani era o zonă insulară. Dar nu era singura zonă insulară, practic toată Europa de astăzi era un uriaş arhipelag, format din insule de diferite dimensiuni şi separate de braţe de mare, care practic au ajuns să izoleze animalele acestea pe diferite insule şi au făcut ca fiecare insulă să aibă o specie aparte de dinozauri. De aceea, de exemplu, în Haţeg, avem foarte multe nume care indică exact acest lucru.
Dinozauri care se numesc Transylvanicus, sau Zamolxes, sau Transylvanozaurus, şamd, arătând faptul că avem de a face cu animale care se cunosc doar de aici. Şi noul dinozaur descoperit, care a primit numele de Kryptohadros, care înseamnă dinozaurul cu cioc de raţă ascuns, pentru că timp de peste o sută de ani el nu a ajuns să fie descoperit, a rămas ascuns cercetătorilor, acest dinozaur ne-a arătat faptul că ruda cea mai apropiată a lui de fapt era pe o altă insulă într-un areal care astăzi reprezintă partea nordică a Italiei. Practic, noul dinozaur descoperit indică relaţii de înrudire între dinozaurii din zona Haţegului şi dinozaurii din zona aceasta a Italiei, şi probabil şi un dinozaur care a fost descoperit recent în Bulgaria.
Şi interesant este că practic în acelaşi timp, puţin mai târziu, dinozauri cu cioc de raţă apar şi în partea vestică a Europei, în Spania, în Franţa, într-o altă zonă insulară, dar aceia par să fie total diferiţi. Şi asta ne spune următorul lucru: că practic arhipelagul european a fost colonizat de diferite valuri de dinozauri cu cioc de raţă, care veneau dinspre Asia şi care, unii dintre ei, au ajuns în sud-estul Europei, au colonizat această zonă şi au rămas pe aceste insule, în timp ce alţii au ocolit cumva regiunea respectivă, probabil prin nordul Europei, şi au ajuns în vestul Europei şi au populat acele insule şi de acolo au ajuns inclusiv în nordul Africii.”
Interlocutorul nostru a lansat şi o comparaţie peste timp subliniând că toată această poveste cu valuri diferite de migraţii dinspre Asia, care au ajung să colonizeze diferite părţi ale Europei, ar putea găsi o corespondenţă istorică foarte interesantă cu valurile de popoare migratoare, care la începutul Evului Mediu, sfârşitul Antichităţii, care veneau tot aşa dinspre Asia şi au ajuns să colonizeze diferite regiuni, inclusiv unii, vandalii, ajungând în Africa de Nord , în aceiaşi zonă unde au ajuns cu 70 de milioane de ani mai devreme dinozaurii din Europa.
