Ar putea fi eradicată sărăcia?

Comisia Europeană a lansat o strategie pentru combaterea sărăciei la nivelul Uniunii. Imediat după anunțul executivului de la Bruxelles, România a anunțat că a demarat, și ea, întocmirea unei strategii naţionale în acest sens.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 27.05.2026, 16:17

Unul din cinci cetăţeni din Uniunea Europeană se confruntă cu sărăcia. De aceea, Comisia Europeană a propus, la începutul lunii mai, o strategie şi un mecanism prin care instituţiile europene, statele membre şi actorii sociali importanţi să poată interveni mai eficient pentru a combate acest fenomen până în 2050. Cu o investiţie suplimentară de numai 0,25% din PIB-ul Uniunii, 18 milioane de europeni ar putea scăpa de sărăcie.

Comisarul român și vicepreşedintă a executivului de la Bruxelles, Roxana Mînzatu, vârful de lance al acestei inițiative, a trasat o posibilă viitoare linie de acțiune:

ʺNe-am dori un instrument legal privind standardele minime ale serviciilor de sprijin pentru persoanele care sunt inactive, care nu caută un loc de muncă, dar ar putea lucra, pentru că de multe ori oamenii care sunt în situaţii de precaritate şi primesc anumite tipuri de ajutoare sociale nu sunt motivaţi sau nu aleg să se ducă către un loc de muncă, deoarece salariul poate este insuficient ca să le asigure traiul de zi cu zi, transportul la locul de muncă, haine, alimente, îngrijirea copilului care rămâne singur acasă…

Şi, atunci, o parte din instrumentele pe care le veţi vedea – şi, sigur, sunt şi recomandări, ghiduri, dar şi această propunere potenţială de directivă – sunt menite să ajute statele membre să dezvolte acest tip de servicii de sprijin pentru persoanele care sunt inactive şi să gândească nişte politici care să funcţioneze. Şi asta înseamnă că nu întotdeauna răspunsul va fi un ajutor social, oricât de bine ţintit ar fi, nu întotdeauna doar un loc de muncă ajută, dacă este un loc de muncă prost plătit sau inadecvat.

Cum putem să sprijinim o persoană să ajungă să aibă un loc de muncă de calitate? Printr-o combinaţie de intervenţii – printr-o formare suplimentară, printr-un sprijin cu servicii de îngrijire pentru copilul sau copiii care trebuie să rămână acasă cât părintele lucrează, printr-o stimulare a angajatorului cu, poate, subvenţionarea unei părţi a costurilor salariale cu acel angajat pentru o durată de timp şi aşa mai departe… elemente care, cu siguranţă, depind şi de implicarea guvernului, dar care pornesc ca ambiţie politică de la nivel european.ʺ

Pe lângă asigurarea accesului la locuri de muncă de calitate, se mai are în vedere rezolvarea crizei locuințelor, dat fiind că lipsa lor la preţuri accesibile este considerată de mulți europeni o problemă imediată şi urgentă, iar un milion dintre aceştia sunt fără adăpost. Pentru persoanele în vârstă, accentul se pune pe pensii decente, iar pentru milioanele de europeni care trăiesc cu un handicap – pe integrarea lor socială deplină. Apoi, un capitol aparte este dedicat copiilor, pentru că, în ultimii cinci ani, nu s-au înregistrat progrese semnificative în reducerea sărăciei infantile. În cazul lor, se vorbește despre educaţie timpurie, servicii medicale sau mese la şcoală, în paralel cu sprijinirea familiilor din care fac parte.

Autorităţi, mediu economic, societate civilă şi persoane afectate – toate vor fi implicate în acest plan gândit de Comisia Europeană de reducere a numărului de europeni aflați în sărăcie. Din nou, Roxana Mînzatu:

ʺAvem în faţă un pachet anti-sărăcie care necesită implicarea tuturor decidenţilor, atât a Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene, cât şi a guvernelor, autorităţilor regionale, locale după caz, a societăţii civile. Şi am introdus inclusiv dimensiunea aceasta de responsabilitate a mediului privat, care trebuie să se alăture acestui efort de a combate sărăcia, pentru că este un deziderat important nu doar din perspectivă morală şi democratică şi al coeziunii sociale, dar şi din perspectivă economică, bineînţeles. Şi atunci, fără îndoială că tot ceea ce veţi vedea în acest pachet reprezintă un set de măsuri care se implementează şi cu contribuţia la nivel european, dar şi cu implicarea guvernelor şi a statelor membre.ʺ

Cu peste un sfert din populaţie în sărăcie și excluziune socială, România se află – alături de Bulgaria şi Grecia – în nedoritul top al celor mai sărace trei țări din Uniunea Europeană. Or, la numai o zi după ce Comisia Europeană a lansat strategia pentru combaterea sărăciei, Bucureștiul a anunțat că a demarat, la rândul lui, elaborarea unei strategii naţionale anti-sărăcie şi de consolidare a incluziunii sociale și a depus fișa de proiect pentru obținerea unei finanțări de aproximativ 3 milioane de euro prin Programul Asistență Tehnică 2021–2027. Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a ținut să precizeze că România a devenit, astfel, prima ţară membră a Uniunii Europene care a răspuns concret la apelul executivului european.

Potrivit ministrului Pîslaru, proiectul pregătit pentru a fi finanţat nu este doar unul sectorial, adică nu vizează doar ministerul Muncii şi agenţiile subordonate, ci privește toate instituţiile care au legătură cu politicile legate de combaterea sărăciei. Participare redusă la piaţa muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari şi pierdere de capital uman, aproximativ un milion de copii care trăiesc în diverse forme de vulnerabilitate şi risc de excluziune socială – sunt doar câteva din aspectele ce trebuie avute în vedere în România și tratate cu politici sociale temeinice – a spus Dragoș Pîslaru.

Pentru sociologul Vladimir Ionaș, deciziile luate la Bruxelles de reducere a sărăciei nu pot fi decât salutare, pentru că ar încuraja guvernele naționale să se aplece cu mai multă atenție și asupra persoanelor nevoiașe:

ʺDin păcate, în România, discuţiile serioase despre cum putem aduce un suport real din partea statului pentru copii, pentru încurajarea natalităţii, pentru rezolvarea problemei demografice, pentru ajutarea persoanelor care se află în risc de sărăcie, acestea nu au fost unele care să aducă şi rezultate. E foarte bine din punctul meu de vedere că, acum, Comisia consideră că e momentul să se implice la nivel european, să încerce să lucreze cu toate statele, pentru că, dacă va trasa nişte linii care să poată funcţiona la nivel european, atunci poate şi guvernele din România, Bulgaria sau Grecia le vor implementa cu succes, la presiunea Comisiei Europene.ʺ

Oricum, lupta anti-sărăcie trebuie dusă mai ales pe teren, la firul ierbii și pe termen lung – în, poate, zeci de ani – pentru că, altminteri, oricât de bună ar fi, riscă să se transforme într-o sumă de vorbe și de bani aruncați în vânt.