Turismul regenerativ, o nouă perspectivă asupra Transilvaniei

Alături de Cristian Cismaru, de la Asociația My Transylvania, promotor al turismului regenerativ, vom explora inițiative locale remarcabile, care revitalizează comunitățile rurale. „Transylvanian Brunch” este un concept unde gastronomia locală și rețetele uitate devin liantul perfect între călători și săteni.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniel Onea, 28.05.2026, 15:00

Alături de Cristian Cismaru, de la Asociația My Transylvania, promotor al turismului regenerativ, explorăm inițiative locale remarcabile, care revitalizează comunitățile rurale. „Transylvanian Brunch” este un concept unde gastronomia locală și rețetele uitate devin liantul perfect între călători și săteni. Pe de altă parte, „Țara Colibelor” e o inițiativă prin care vechile adăposturi pastorale din zona subalpină sunt restaurate cu ajutorul voluntarilor și al turiștilor. De asemenea, descoperim oaze de liniște, ca satul pitoresc Șomartin, și aflăm cum cultura locală este susținută prin educație gastronomică.

„«Transylvanian Brunch» a apărut în urmă cu 19 ani și a ajuns deja la maturitate. Este un eveniment bazat pe atracția gastronomiei locale și sezoniere, creat cu scopul de a atrage vizitatori în zonele rurale. Obiectivul nostru principal este să susținem comunitățile locale și să le oferim o șansă de dezvoltare prin ecoturism. Practic, este o masă comunitară unde participanții degustă preparate gătite de săteni.

Pregătirile încep cu câteva zile înainte, iar intenția este ca turiștii să asculte poveștile locului în timp ce iau masa. Evenimentul are trei componente: primele două ore sunt rezervate gastronomiei, etapă în care vizitatorii descoperă rețete vechi de nuntă și specialități locale. Urmează explorarea monumentelor din sat și a împrejurimilor.

Ultima parte constă într-un atelier practic, unde participanții învață un meșteșug tradițional, creându-și astfel o amintire autentică a locului. Mâncarea este elementul care atrage oamenii în sate, dar ulterior noi le prezentăm poveștile despre monumentele naturale sau istorice care necesită protecție sau restaurare. Astfel, dintr-un eveniment pur gastronomic, se transformă într-unul caritabil.”

Dincolo de zona colinară și de evenimentele de la poalele satelor, acest model de implicare urcă și la altitudini mai mari. Un exemplu elocvent este proiectul care îmbină efortul comunitar cu turismul de nișă și cu sportul montan.

„«Țara Colibelor» se desfășoară în zona subalpină și alpină a județului Sibiu, la confluența Munților Lotrului cu Munții Cindrel. Spre deosebire de evenimentele din zona colinară, acesta este un proiect conceput în primul rând pentru comunitate.

În fiecare an, în cadrul unei școli de vară, studenții la arhitectură renovează acoperișul unei colibe. Tabla, care se supraîncălzește și alterează peisajul, este înlocuită cu șiță tradițională. Podul se transformă într-o cameră unde turiștii pot dormi pe saltele umplute anual cu fân proaspăt, beneficiind de un confort adaptat.

Pentru a finanța aceste renovări, organizăm un concurs de alergare montană intitulat «Burduf Challenge». Evenimentul sărbătorește produsul emblematic al zonei Râu Sadului: brânza de burduf. În preajma sărbătorii Sfântului Ilie, caii coboară de la munte cu primul burduf din an, care este servit participanților în sat. O parte din taxa de înscriere la concurs este direcționată către renovarea colibelor. Se creează astfel un ecosistem în care pasionații de drumeții sau alergare susțin direct conservarea patrimoniului montan.”

Revalorificarea patrimoniului montan merge mână în mână cu protejarea rețetelor străvechi. Gastronomia rămâne un pilon central al identității local, după cum aflăm de la Cristian Cismaru, promotor al turismului lent, iar conservarea acesteia presupune o documentare atentă a tehnicilor tradiționale.

„Am documentat două teme esențiale: «Povestea pâinii» și «Povestea brânzei». Scopul a fost să demonstrăm că natura oferă ingredientele de bază, dar implicarea umană și cultura locală sunt cele care aduc valoare adăugată. Am cercetat un areal restrâns și am documentat toate tipurile de pâine existente acolo, de la cele obișnuite până la cele preparate după rețete străvechi, folosind diverse tipuri de maia, cu o consistență densă și o culoare închisă. Am expus aceste povești în mediul online pentru a sublinia efortul oamenilor care respectă și valorifică ingredientele naturale.”

Această abordare, în care vizitatorul nu este doar un simplu spectator, ci devine parte activă a comunității, definește un mod nou de a călători, tot mai apreciat de turiștii internaționali, spune Cristian Cismaru, de la Asociația My Transylvania.

„Noi promovăm intens acest concept și îl numim «turism regenerativ». Participând la un eveniment caritabil pentru restaurarea unei biserici fortificate sau la un concurs sportiv pentru renovarea unei colibe, turistul contribuie fizic la conservarea zonei. Meșteșugurile – fie că vorbim despre prelucrarea lemnului, confecționarea șiței, producerea brânzei sau alte munci manuale – sunt prezentate ca parte integrantă a experienței turistice. Turistul se adaptează ritmului local: dacă sosește seara, poate ajuta la mulsul oilor; dacă vine în timpul zilei, poate participa la cosit. Este o schimbare de paradigmă, iar turiștii străini sunt adesea foarte receptivi la aceste activități, pe care noi le privim încă drept munci de rutină, nu neapărat ca pe o formă de recreere.”

Pe lângă munca alături de localnici, Transilvania oferă și refugiul perfect pentru cei care caută deconectarea totală, în locuri unde turismul de masă nu a ajuns.

„Apreciez foarte mult zonele unde s-a păstrat liniștea, unde nu există trafic intens și unde turismul de masă încă nu a ajuns. Vă recomand cu drag un triunghi de sate din zona Podișului Hârtibaciului: Șomartin, Săsăuș și Veseud. Pentru a ajunge acolo, trebuie să îți dorești cu adevărat. Când ești acolo, ai mereu în fundal panorama Munților Făgăraș și ești înconjurat de biserici fortificate. Găsești o liniște profundă, care te îndeamnă să asculți păsările și să simți mirosul pajiștilor. Este un loc pe care îl recomand oricând.

Vă așteptăm cu drag în satele noastre, unde oamenii încă fac lucrurile cu propriile mâini, cu bucurie și pricepere. Rolul nostru este doar să-i ghidăm pentru a se deschide către vizitatori. Sperăm ca atracțiile noastre să merite efortul călătoriei. Odată ajunși aici, veți experimenta ceea ce noi numim «dilatarea timpului». Aici, timpul se scurge altfel. Vă așteptăm cu drag!”

Așadar, turismul capătă o nouă dimensiune atunci când respectul pentru natură, pentru patrimoniu și pentru munca omului devine prioritar. Călătoria în satele transilvănene nu este doar o simplă evadare din mediul urban, ci o întoarcere la valorile fundamentale și o oportunitate directă de a contribui la viitorul comunităților.