Sate de poveste în județul Alba (reluare din 18.06.2026)

Ne îndreptăm azi spre Munții Apuseni și descoperim frumusețea satelor de poveste din județul Alba. Ajungem în câteva locuri unde, așa cum spun localnicii, „te dor urechile de atâta liniște”. Departe de orice zgomot cotidian, multe dintre gospodării au fost refăcute cu grijă, exact ca la un muzeu viu al satului.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniel Onea, 23.07.2026, 17:00

Județul Alba și, în mod special, zona Munților Apuseni atrag anual mii de turiști români și străini aflați în căutarea autenticității. Turismul rural a evoluat considerabil în ultimii ani, oferind astăzi nu doar o întoarcere nostalgică în timp, ci și o experiență complexă care integrează armonios natura, meșteșugurile și confortul contemporan. Un exemplu elocvent este satul Glod, unde vechile case tradiționale au fost salvate, recondiționate cu grijă și redate circuitului turistic, formând mici comunități de vacanță autonome.

Pentru a satisface standardele exigente ale turiștilor internaționali și urbani, arhitectura arhaică ascunde la interior facilități de ultimă generație. De exemplu, într-una dintre case, vizitatorii au la dispoziție o piscină exterioară pentru relaxare, o saună, precum și o salină artificială dotată cu halogenerator, recunoscută pentru beneficiile sale terapeutice. Cu toate acestea, esența locului rămâne puternic ancorată în trecut. Alin Mușat, promotor al turismului rural în județul Alba și proprietarul unei case tradiționale, explică modul în care a reușit acest echilibru:

„Ne bucurăm de specificul Apusenilor, dar beneficiem și de dotările moderne. Folosim, desigur, saltele actuale cu arcuri și tot felul de îmbunătățiri, dar oaspeții găsesc la noi și «strujac». Strujacul este o saltea tradițională confecționată din cânepă țesută la război și umplută cu paie de ovăz. În plus, punem pe pat flori de lavandă, al căror miros, combinat cu liniștea și aerul curat din Apuseni, ajută la un somn odihnitor.

Apoi, oaspeții noștri își doresc să participe la activitățile din gospodărie. Chiar dacă unele pensiuni sau case tradiționale nu au animale, se poate merge în sat la muls, cu căruța, sau la stână la oi. Sunt activități pe care turiștii le preferă, de care au auzit și la care vor să ia parte. Noi organizăm astfel de programe pentru cei care ne vizitează. De obicei, familiile cu copii vor să meargă la mulsul vacilor sau al oilor, să vadă găinile, să se joace cu iezii, cu câinii sau cu pisicile. Au aceste cerințe, iar experiența îi bucură enorm, mai ales că, în ziua de astăzi, copiii nu mai știu de unde provine laptele sau cum arată un câine de stână.”

Pe lângă arhitectură și cadru natural, gastronomia este un pilon central al ofertei turistice. Alin Mușat evidențiază diferența majoră pe care o resimt străinii, obișnuiți preponderent cu produsele din marile lanțuri comerciale:

„Gastronomia locală joacă un rol foarte important, iar punctele gastronomice locale, care în județul Alba sunt în jur de 30, ne ajută mult în acest sens. Acolo se folosesc produse din gospodăria proprie sau din sat, obținute foarte aproape de consumator. Oamenii sunt adesea uimiți și ne întreabă: «Acesta este unt sau brânză? E unt? N-am mai văzut de mult un unt atât de galben».

Carnea, ouăle, roșiile, toate au gustul pe care oamenii îl caută. Ne bucură că turiștii vin în Alba și în Apuseni pentru a mânca exact ca la noi, căutând gustul tradițional, diferit de cel al produselor de supermarket cu care sunt obișnuiți. Le recomand tuturor turiștilor, români sau străini, care ajung în gospodăriile tradiționale și în pensiunile din Alba, să încerce mâncarea gătită în casă în aceeași zi, preparată cu produse locale. Nimic nu se compară cu gustul obținut dintr-o apă de izvor, o găină din curte și un morcov proaspăt scos din pământ de gospodină.

Am avut oaspeți din Belgia care și-au adus mâncare pentru câteva zile. Când li s-au terminat proviziile și au mâncat la noi, au regretat profund că nu au făcut-o încă din prima zi, neștiind la ce să se aștepte. Am fost încântați să vedem că gustul tradițional din gospodăria românească a fost atât de apreciat.”

Experiența este completată de implicarea directă a turiștilor în procesul de producție și de un contact direct cu istoria locului. Alin Mușat arată că utilizarea tehnicilor străvechi și efortul de conservare a meșteșugurilor reprezintă principalul avantaj competițional al Apusenilor pe piața turistică internațională:

„Frământăm pâine împreună, mai ales că în Apuseni cultivăm alac, un grâu primordial folosit încă din anul 6.500 î.Hr. Oaspeții sunt curioși să învețe cum se face pâinea de alac, cum se gătește o supă tradițională, cum se prepară cozonacul de Paște sau cum se pregătește masa de Crăciun. Am avut oaspeți care și-au luat hainele de lucru și, din proprie inițiativă, au venit să ne ajute la treburile prin curte, fără să ne întrebe. Faptul că oamenii simt căldura locului și se integrează în familia noastră este foarte important. În satele din județul Alba există mulți meșteșugari talentați: unii fac tulnice, alții sculptează în piatră sau în lemn, ori confecționează opinci. Ne bucură că mai avem oameni care duc tradiția mai departe. Munca manuală, realizată cu migală și suflet, este ceva ce inteligența artificială nu va putea înlocui niciodată. Aceasta este victoria noastră în fața tehnologizării și lucrul care ne diferențiază.”

O categorie distinctă de vizitatori o reprezintă familiile tinere, aflate în căutarea unui refugiu din calea agitației urbane și a stresului tehnologic. Prin intermediul atelierelor de creație și al activităților practice, turismul rural oferă o alternativă esențială la supraexpunerea digitală, fenomen care capătă o amploare tot mai mare. Proprietarul unei case de vacanță, Alin Mușat, subliniază impactul pe care îl are această așa-numită detoxifiere digitală asupra celor mici:

„Avem ateliere unde turiștii, dar mai ales copiii, pot confecționa diverse obiecte, pot învăța să facă tăiței de casă sau cozonac. Le oferim copiilor bucăți de lemn pe care să le picteze sau materiale din care să împletească brățări. Copiii adoră aceste activități, iar părinții apreciază că cei mici uită de telefoane și se concentrează pe ceea ce fac cu mâinile lor. Într-o lume în care copiii sunt atrași doar de ecrane și uită de natură, aceste experiențe sunt esențiale. De exemplu, am avut un grup de copii cărora le-am luat telefoanele în prima zi. Am făcut drumeții, activități practice și i-am învățat lucruri noi; seara îi lăsam, desigur, să vorbească cu părinții. Au mers cu căruța, au pictat, și-au băgat mâinile în aluat și au țesut la război. La sfârșitul vacanței, părinții au fost extrem de mulțumiți, iar copiii au strigat: «Asta este cea mai frumoasă vacanță pe care am avut-o în viața mea!».”

Prin păstrarea unui echilibru între identitatea istorică, respectul față de natură și cerințele actuale de confort, comunitățile locale din județul Alba reușesc să transforme o simplă vacanță într-o veritabilă lecție despre întoarcerea la rădăcini și la simplitate.  Prețurile pentru o noapte de cazare pornesc de la aproximativ 350 – 450 de lei pe noapte, pentru o cameră (70 – 90 de euro), variind în funcție de sezon și de tipul de locuință ales.