Jurnal românesc – 01.05.2026

Pe 31 mai, cu ocazia Zilei românilor de pretutindeni, președintele Nicușor Dan a transmis: „Această zi specială ne amintește de milioanele de români care trăiesc și muncesc departe de casă poartă zi de zi cu ei identitatea și valorile unui popor puternic, mândru și rezilient.”

Adaugă ca sursă preferată în Google

Christine Leșcu, 01.06.2026, 13:13

Pe 31 mai, cu ocazia Zilei românilor de pretutindeni, președintele Nicușor Dan a transmis: „Această zi specială ne amintește de milioanele de români care trăiesc și muncesc departe de casă poartă zi de zi cu ei identitatea și valorile unui popor puternic, mândru și rezilient.” De asemenea, prim-ministrul Ilie Bolojan le-a mulțumit românilor din diaspora pentru contribuția lor la păstrarea identității naționale și pentru modul în care reprezintă România peste hotare. „Știu că drumul departe de casă vine adesea cu sacrificii și încercări. Tocmai de aceea, România trebuie să rămână aproape de cetățenii săi oriunde s-ar afla, să îi asculte și să construiască punți reale de sprijin și colaborare”, a mai transmis premierul demis Ilie Bolojan.

Cu prilejul sărbătorii a 50 de ani de la prima notă de 10 perfect din istoria gimnasticii feminine, obținută de Nadia Comăneci la Olimpiada de la Montreal din 1976, gimnasta a fost decorată cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce de către președinția României. Și tot pentru a marca jumătate de secol de la această performanță sportivă, Banca Națională a României a lansat trei monede aniversare cu valori nominale de 100, 10 și 1 leu, realizate din aur, argint și, respectiv, tombac cuprat. Pe avers apare Nadia Comăneci după exercițiul de la paralele, iar tirajele aprobate pentru această emisiune numismatică sunt de 200 de piese pentru monedele din aur, 1.000 de piese pentru monedele din argint și 2.000 de piese pentru monedele din tombac cuprat. Vă reamintim că 2026 a fost declarat în România „Anul Nadia Comăneci”.

Restaurarea Castelului Banffy din satul Răscruci, județul Cluj, este unul dintre proiectele câștigătoare ale ediției 2026 a Premiilor Europa Nostra pentru patrimoniu, cea mai înaltă distincție europeană în domeniul conservării patrimoniului cultural. Distincția a fost obținută la categoria „Conservare și reutilizare adaptivă” întrucât restaurarea castelului s-a făcut respectând valoarea istorică și autenticitatea monumentului în același timp, oferindu-i-se o funcțiune contemporană. Potrivit Consiliului județean Cluj, proiectul a fost finanțat cu aproape 4 milioane de euro provenind din fonduri europene la care s-au adăugat circa 7,5 milioane de euro din bugetul județului. Valoarea totală a investiției se ridică astfel la peste 11,5 milioane de euro. Castelul Bánffy din Răscruci face parte din ansamblul arhitectural Bánffy de la Bonțida și a fost construit în stil neoclasic eclectic. În trecut, imobilul a servit ca reședință de vară a familiei nobiliare Bánffy. Iar în prezent, funcționează ca un centru cultural deschis publicului, dedicat evenimentelor, educației, cercetării și dialogului cultural.

Unul dintre simbolurilor arhitecturale ale României moderne, cazinoul din Constanța, a fost desemnat câștigător la categoria „Restaurări istorice”, în cadrul competiției internaționale Baumit Life Challenge 2026, ce a avut loc recent la Budapesta, în Ungaria. Premiul aduce o nouă confirmare internațională pentru proiectul de restaurare a cazinoului, clădire proiectată de arhitectul Daniel Renard, inaugurată în anul 1910 și considerată un reper al stilului Art Nouveau în România. Baumit Life Challenge este una dintre cele mai importante competiții europene dedicate fațadelor și proiectelor arhitecturale realizate cu soluții Baumit. Evenimentul premiază anual proiecte remarcabile din mai multe categorii și nominalizează lucrări din numeroase țări europene. În finala competiției de anul acesta s-au calificat șase proiecte românești: Cazinoul din Constanța, Colegiul Național Liviu Rebreanu din Bistrița, Palatul Adorján 1 din Oradea, Palatul Adorján 2 din Oradea, Palatul Dauerbach din Timișoara și Turnul Pompierilor din Cluj-Napoca.

Clasamentul privind numărul de tineri care nici nu muncesc, nici nu sunt la școală sau în programe de formare profesională situează România și în 2025 pe primul loc în UE. Așa-numita categorie de tineri NEET (abrevierea în engleză a sintagmei „not in education, employment or training”) are, în România, o pondere de 19.2% din numărul total al cetățenilor cu vârste între 15 și 29 de ani. Conform datelor Eurostat, această rată este, în țara noastră, cu peste 5 procente mai mare decât în următoarele țări din clasament : Bulgaria cu 13,8% și Grecia cu 13,6%. În același timp, situația din România depășește aproape de două ori media înregistrată la nivelul UE în 2025, care este de 11%, precum și ținta stabilită de Uniune pentru 2030, de 9%. La polul opus, cele mai mici rate NEET au fost înregistrate, în 2025, de Olanda (5,3%), Suedia (5,9%) și Slovenia (7,6%).

Potrivit Institutului Național de Statistică, România a avut, în 2025, cei mai puțini nou născuți înregistrați din ultimii 96 de ani, iar populația de copii a scăzut cu 20% în ultimii 20 de ani. Anul trecut, numărul bebelușilor înregistrați la oficiile de stare civilă din România a atins cea mai mică valoare din 1930 până în prezent, fiind înregistrați 145.700 de copii, dintre care 134.200 născuți în România și 11.400 născuți în străinătate. Pe de altă parte, INS semnalează și reduceri ale altor două fenomene : numărul copiilor vii născuți de mame minore, care se apropia de 10.000 în 2016, a ajuns la 6.000 în 2025, iar rata mortalității infantile care, în 2025, a coborât ușor față de anul anterior, după o creștere constantă în perioada 2021-2024.