Raport interimar referitor la propunerea de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034
Parlamentul European și-a adoptat marți poziția de negociere privind viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Robina Cornaciu, 16.06.2026, 09:30
Parlamentul European a adoptat raportul interimar privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, stabilindu-și astfel mandatul de negociere cu statele membre. Deputații europeni au propus o majorare cu circa 10% a cifrelor prevăzute în propunerea Comisiei Europene din iulie 2025. Majorarea ar urma să fie distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare ce sprijină prioritățile Uniunii Europene (excluzând administrația și agențiile) și ar reduce, astfel, presiunile inflaționiste.
Parlamentul European propune un buget total de 1.780 miliarde de euro (prețuri constante din 2025), adică 2.010 miliarde de euro (prețuri curente), pentru a finanța prioritățile politice și obiectivele strategice ale UE.
Membrii PE subliniază că următorul buget european pe termen lung trebuie să rămână un instrument de investiții care să sprijine politicile, cetățenii, regiunile, companiile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniunea Europeană.
Deputații europeni se opun ferm oricărei renaționalizări, resping abordarea ‘A la carte’ și atenționează că modelul Comisiei Europene ‘un singur plan pentru fiecare stat membru’ ar putea slăbi politicile UE, ar reduce transparența și ar crea concurență între beneficiari.
În discursul susținut în plenul Parlamentului European, europarlamentarul, Maria Georgiana Teodorescu a subliniat că politici vechi de 60 de ani, cum este politica agricolă, ori coeziunea, nu doar că nu vor mai avea bugetul lor separat, ci vor avea tăieri drastice.
„Cel mai mare buget din istoria UE, de aproape 1,8 trilioane de euro, el, de fapt, este mult mai mic față de precedentul exercițiu bugetar. O parte semnificativă, 150 de miliarde de euro, adică împrumuturile PNRR, trebuie înapoiată. Deși Parlamentul European se laudă că mărește așa-zisul buget istoric, diferența în plus, de zeci de miliarde de euro, e generată, de fapt, de noi taxe care vor fi plătite de cetățeni, inclusiv de români.
Politici vechi de 60 de ani, cum este politica agricolă, de exemplu, ori coeziunea, ambele vitale pentru România, nu doar că nu vor mai avea bugetul lor separat, ci vor avea tăieri drastice în cazul agriculturii europene, 30 % mai puțin față de actualul exercițiu financiar. Vin din țara în care s-au anulat alegerile fără probe și spun ferm că această condiționalitate nouă poate deveni lesne un instrument de șantaj.
Prin urmare, dacă anularea alegerilor din România ar putea fi considerată o încălcare a statului de drept, banii pentru agricultură sau coeziune ar putea fi suspendați pe loc. Dacă Uniunea Europeană vrea să continue așa cum a început, cu deplina respectare a intereselor cetățenilor europeni, atunci este datoare să construiască un buget viitor dedicat acestor valori care să prioritizeze domenii cheie precum agricultura, coeziunea și industria.“
