Prognoză a Băncii Mondiale pentru România
Economia României va stagna în acest an, prognozează Banca Mondială.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 12.06.2026, 12:15
Economia mondială ar urma să înregistreze, anul acesta, o creştere mai redusă, de 2,5%, faţă de un avans de 2,6% prognozat în ianuarie, din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Estimarea apare în cel mai recent raport al Băncii Mondiale. Potrivit instituţiei financiare internaţionale, dacă se confirmă, va fi cel mai redus avans economic de când a început pandemia, la finalul lui 2019. Iar lucrurile ar putea arăta încă şi mai rău, avertizează Banca Mondială: astfel, expansiunea ar putea încetini la doar 1,3% dacă perturbările în aprovizionarea cu energie se dovedesc mult mai severe şi vin cu un stres substanţial pe pieţele financiare.
În privinţa României, Banca Mondială vine cu o prognoză congruentă sau foarte aproape de previziunile altor instituţii interne şi internaţionale. Potrivit BM, economia românească ar urma să înregistreze, anul acesta, o creştere zero, faţă de un avans de 1,3% prognozat în ianuarie. PIB-ul României ar urma să avanseze cu 1,7% anul viitor, după ce în ianuarie Banca Mondială prognoza un avans de 1,9%. În 2028, economia românească va creşte cu 2%. Din ianuarie, cele mai semnificative înrăutăţiri ale previziunilor au fost în România, Turcia, Republica Moldova şi Ucraina, determinate în principal de şocul preţului materiilor prime, alături de evoluţiile specifice fiecărei ţări, constată raportul Băncii Mondiale.
În perioada 2026-2028, politica fiscală este aşteptată să susţină în mare măsură creşterea în majoritatea economiilor. Deficitele fiscale ar urma să rămână ridicate, pe fondul presiunilor persistente asupra cheltuielilor, inclusiv cele din domeniul apărării. Spaţiul fiscal limitat, în special în Muntenegru, România şi Ucraina, va restrânge probabil capacitatea autorităţilor de a absorbi acest şoc, avertizează Banca Mondială. Recent, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a estimat pentru anul 2026 o creştere economică de doar 0,1%, revizuind în scădere cu 0,9 puncte procentuale prognoza anterioară.
Perspectivele pe termen mediu au fost elaborate într-un context geopolitic dificil, cu incertitudini amplificate de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a condus la un şoc energetic major pe piaţa globală. Efectul inflaţionist produs de creşterea preţurilor la combustibili s-a suprapus peste eforturile interne de corecţie a dezechilibrelor macroeconomice prin continuarea aplicării măsurilor de consolidare bugetară, ceea ce a generat o deteriorare a perspectivelor pentru anul curent, apreciază CNSP. Pe termen mediu, aceasta menţine neschimbate estimările pentru creşterea economică, pe ansamblul perioadei 2027-2029, ritmul mediu anual pentru Produsul Intern Brut fiind de 2,2%, susţinut, în principal, de continuarea dezvoltării procesului investiţional. După declinul din 2026, consumul privat va avansa cu un ritm mediu anual peste cel al PIB, ca urmare a reducerii treptate a efectelor consolidării bugetare.
