Poluarea aerului în Uniunea Europeană
România este pe locul 9 în UE la rata mortalității cauzate de poluarea aerului și trebuie să depună eforturi pentru a reduce considerabil concentrațiile de poluanți din aer, la nivelul noilor limite impuse de Uniunea Europeană.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Lică Manolache, 12.06.2026, 14:12
România se află în primele 10 state membre ale UE cu cea mai mare rată a mortalității cauzată de poluarea din aer, după cum arată un studiu publicat luna trecută de către Agenția Europeană de Mediu (AEM). Marile orașe europene sunt cele mai afectate de poluare cauzată, în principal, de traficul rutier, arderile ilegale și încălzirea rezidențială. Toate acestea măresc concentrația de particule fine (PM 2,5) din aer.
Expunerea la aceste particulele este asociată cu peste 108 decese la 100.000 de locuitori în țara noastră, potrivit AEM. De altfel, țările din Europa de Est și Balcani sunt cele care au cel mai mare rată estimată a mortalității provocată de aerul poluat. De cealaltă parte, cele mai scăzute rate ale mortalității s-au înregistrat în statele din nordul continentului: Estonia, Finlanda, Suedia, și Norvegia ș.a.
Raportul AEM arată că aproximativ o cincime din stațiile de monitorizare din Europa au înregistrat niveluri de poluare a aerului peste standardele actuale ale Uniunii privind calitatea aerului. Măsurătorile realizate în perioada 2024-2025 arată că cele mai înalte valori medii anuale au fost observate în sudul Italiei. România se află și ea pe lista statelor cu regiuni în care s-au înregistrat depășiri ale concentrației de PM 2,5 peste standardele limită ale Uniunii.
Agenția Europeană de Mediu mai atrage atenția asupra PM 10, alte particule în suspensie, dar și a ozonului troposferic, un poluant secundar nociv, format atunci când emisiile provenite de la autovehicule, coșuri de fum sau din industrie reacționează cu lumina soarelui.
România trebuie să reducă la jumătate valorile poluanților din aer, până la 1 ianuarie 2030, potrivit Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător. Documentul trebuie transpus în legislația din România până la finalul acestui an. Directiva aduce mai multe modificări importante directivelor anterioare privind calitatea aerului, reducând foarte mult valorile limită zilnice ale poluanților din aer, precum și numărul depășirilor permise.
„Pentru poluantul PM 2,5 este prevăzută, în prezent, o limită maximă pe an calendaristic, de 25 de micrograme pe metru cub, însă o dată cu intrarea în vigoare a noii directive apare o valoare zilnică maximă de 25 de micrograme pe metru cub, iar valoarea anuală scade la doar 10 micrograme/metru cub. Și la PM 10, valoarea anuală va fi redusă la jumătate, de la 40 de micrograme pe metru cub, la 20, iar numărul maxim al depășirilor permise a scăzut la 18, de la 35′, a explicat Corina Lupu, directorul Direcției Generale Monitorizare a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
Directiva europeană impune și noi valori pentru dioxidul de azot, cu o limită o medie zilnică de maximum 45 de micrograme/metru cub, în timp ce limita anuală scade la 20 de micrograme/metru cub. De asemenea, la dioxidul de sulf media zilnică va fi redusă, de la 125, de la 50 de micrograme/metru cub, și se introduce o medie anuală de doar 20 de micrograme/metru cub.