A scăzut deficitul de cont curent
Deficitul de cont curent al României a scăzut, pe fondul temperării cererii şi a importurilor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 16.06.2026, 11:44
Lupta autorităţilor cu deficitele excesive care afectează stabilitatea bugetar-financiară a României este binecunoscută. Cel mai grav este deficitul bugetar, însă politicile guvernamentale, multe dintre ele dureroase social, au produs rezultate dătătoare de speranţă. În ce priveşte deficitul de cont curent, acesta s-a redus cu peste douăsprezece procente în primele patru luni ale anului, potrivit datelor publicate, luni, de Banca Naţională.
Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în primele patru luni, un deficit de circa 8 miliarde euro, comparativ cu cele 9,1 miliarde euro în perioada ianuarie-aprilie 2025, precizează BNR. Potrivit acesteia, contribuţia principală a venit din reducerea deficitului comercial şi din creşterea excedentului din servicii. În structura deficitului de cont curent, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 700 milioane euro, iar balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu aproape 200 milioane euro. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au depăşit însumat 1,5 miliarde euro, comparativ cu circa 2,2 miliarde euro în perioada ianuarie – aprilie 2025. Potrivit BNR, în perioada ianuarie-aprilie 2026, datoria externă totală a crescut cu aproximativ 1 miliard euro, până la 229,550 miliarde euro.
Economiştii consideră că îmbunătăţirea, tradusă prin reducerea deficitului de cont curent, nu reflectă neapărat o economie mai competitivă, ci o încetinire a consumului şi a activităţii economice. Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, Flavius Jakubowicz, atrage atenţia că ajustarea nu este rezultatul unei creşteri puternice a exporturilor, ci al unei temperări a cererii interne şi a importurilor.
Flavius Jakubowicz: “România îşi corectează dezechilibrul extern, dar printr-un mecanism destul de fragil: răcirea cererii, nu câştigul de competitivitate. O ajustare obţinută prin frână se poate evapora la prima reaccelerare a consumului. Testul real va veni când economia revine pe creştere. Avem un deficit în scădere, o finanţare în slăbire şi tampoane încă robuste. Am putea spune că este un echilibru, dar unul care nu trebuie confundat cu o vindecare”.
Există, totuşi, semnale pozitive. Serviciile de transport, IT şi telecomunicaţii continuă să aducă un excedent important în balanţa externă, iar rezervele valutare ale Băncii Naţionale rămân la un nivel confortabil, subliniază Flavius Jakubowicz. El adaugă, însă, că îngrijorătoare este scăderea investiţiilor străine directe cu peste 30% faţă de anul trecut. În aceste condiţii, avertizează analistul, România riscă să depindă tot mai mult de împrumuturi pentru finanţarea deficitului extern, într-un context în care agenţiile de rating monitorizează atent evoluţia dezechilibrelor economice, care rămân semnificative.
