România, inflaţia continuă să crească
În România, rata inflaţiei a urcat la 6,9% în octombrie, de la 6,6% în septembrie, fiind a doua lună consecutivă de creştere, reiese din datele INS.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 13.11.2026, 11:40
Inflația continuă să reprezinte una dintre cele mai mari probleme ale economiei românești. După o perioadă în care ritmul de creștere a prețurilor părea să se tempereze, cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică arată o nouă accelerare.
În octombrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94%, față de 6,61% în septembrie și 6,17% în august. Cele mai mari scumpiri anuale sunt în continuare la servicii, unde creşterea depăşeşte 11%, chiriile sunt cu aproape 38,5% mai mari decât în urmă cu un an, iar serviciile de apă, canalizare şi salubritate s-au scumpit cu aproape 14%. La mărfurile nealimentare, presiunea vine în special din zona carburanţilor – motorina este cu peste 43% mai scumpă, iar benzina cu aproape 33%. În schimb, alimentele au avut o creştere anuală de numai aproximativ 3%, deşi sunt și produse, precum cafeaua, ouăle şi laptele de vacă, de exemplu, care s-au scumpit considerabil.
Chiar dacă ritmul scumpirilor este diferit de la o categorie la alta, efectul cumulat se traduce printr-o reducere a puterii de cumpărare. Evoluția este îngrijorătoare în special pentru populația cu venituri mici și medii, pentru care cheltuielile cu hrana, transportul, energia și locuința ocupă o parte importantă din bugetul lunar.
Presiunile asupra preţurilor au atât o componentă temporară, legată de energie, cât şi una de durată, asociată dezechilibrului bugetar, consideră Adrian Codirlaşu, preşedinte al Asociaţiei Profesionale din România, afiliată Organizaţiei Internaţionale a Specialiştilor în Investiţii şi Analiză Financiară CFA Institute:
“Sunt doi factori care generează inflaţia în România. E factorul structural, cel care generează inflaţie pe termen lung, şi anume deficitul bugetar. În momentul în care guvernul are deficit şi emite o obligaţiune, practic, tipăreşte bani şi banii tipăriţi se duc în inflaţie. Aşa că, atât timp cât avem acest deficit bugetar ridicat, vine şi inflaţia aferentă. Al doilea factor e cel tranzitoriu şi sunt preţurile la energie. Am văzut că toate cele trei tipuri de energie au înregistrat creşteri semnificative de preţuri – energia electrică, datorită situaţiei din România, adică opririi centralei de la Cernavodă, gazul metan şi combustibilul, datorită războiului din Iran.”
În acelaşi timp, veniturile populaţiei nu ţin pasul cu scumpirile. Adrian Codirlaşu atrage atenţia că salariile nete au crescut cu numai 5% în ultimele 12 luni, sub rata inflaţiei, ceea ce înseamnă o nouă pierdere din puterea de cumpărare. În acest context, BNR a decis să menţină dobânda-cheie la 6,5%. Banca centrală estimează că inflaţia ar putea să mai crească uşor până la sfârşitul anului, iar revenirea în intervalul ţintei, adică sub 3,5%, este anticipată abia pentru primul trimestru din 2028.
