Proteste faţă de legea salarizării
Proiectul legii salarizării unitare continuă să scoată oameni în stradă. Care sunt principalele prevederi care stârnesc revolta în rândul deferitelor categorii de bugetari, aflăm de la Sorin Titus Iordan.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 17.06.2026, 11:55
Proiectul legii salarizării unitare din România continuă să provoace nemulţumire în rândul diverselor categorii de angajaţi ai statului. Publicat în consultare publică la finalul lunii mai, proiectul de act normativ propune o reorganizare structurală completă a sistemului public, ce vizează ierarhia funcțiilor, grilele de venituri, sistemul de sporuri și evaluarea performanței.
Legea introduce o nouă structură unică formată din 12 grade salariale şi stabileşte un raport maxim de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public. Totodată, toate funcțiile ar urma să fie reevaluate la nivel național pe baza unei metodologii coordonate de Ministerul Muncii, cu scopul de a elimina disparitățile dintre instituții și categorii profesionale.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat recent că noua lege nu va duce la scăderea niciunui salariu aflat în plată în sectorul public şi nici a pensiilor. El a admis faptul că proiectul are mai multe probleme, dar a spus că se căută soluţii pentru remedierea lor. În ciuda asigurărilor venite dinspre Guvern, marile confederaţii sindicale au atras atenţia că modificările vor duce la scăderea veniturilor bugetarilor.
Angajaţii serviciilor de ambulanţă au protestat faţă de reducerea sporurilor pentru ture, sărbători legale, gărzi şi condiţii periculoase, precum şi faţă de scăderea veniturilor nete, ca urmare a coeficienţilor de salarizare propuşi. Federaţia care-i reprezintă a solicitat revizuirea proiectului şi menţinerea drepturilor salariale ale acestei categorii de personal medical. Lor li s-au alăturat mii de angajaţi ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ai caselor teritoriale de pensii, dar şi ai instanţelor.
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat în termeni duri proiectul legii salarizării unitare despre care a spus că „va submina definitiv funcţionarea justiţiei”. CSM a arătat că, după adoptarea legii, venitul unui magistrat începător „se va situa la un nivel absolut de neacceptat” şi că magistraţii vor pierde din venituri dacă promovează la o instanţă sau un parchet superior.
Nemulţumire este şi în rândul cadrelor didactice. Una dintre cele mai contestate prevederi din proiectul legii salarizării unice vizează gradaţia de merit, care înseamnă în prezent o majorare cu 25% a salariului unui profesor. Sindicatele reprezentative avertizează că aceasta ar putea fi eliminată din grila de bază şi înlocuită cu o primă de performanţă incertă, acordată trimestrial, semestrial sau anual şi limitată la cel mult 30% dintre angajaţi. Potrivit sindicatelor, proiectul de lege mai prevede integrarea în salariul de bază a indemnizaţiei pentru suprasolicitare neuropsihică şi eliminarea sporului pentru activitatea de diriginte.
Nu este linişte nici în rândul angajaţilor din vămi, care au organizat, miercuri, o grevă de avertisment. Adoptarea legii salarizării personalului din sectorul bugetar este un pilon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență şi condiționează accesarea unor fonduri europene în valoare de peste 700 de milioane de euro. Pentru a nu pierde aceşti bani, legea trebuie adoptată până în vara acestui an.