Reconfigurări liberale

Liberalii din România l-au confirmat ca șef al partidului pe premierul interimar Ilie Bolojan.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 22.06.2026, 11:45

Creat încă din secolul al XIX-lea, Partidul Național Liberal are orgoliul legitim de a fi fost artizanul celor mai faste episoade din istoria modernă a României. Independența de stat, în 1877, desăvârșirea statului național unitar, după Primul Război Mondial, cea mai bună perioadă a economiei românești dinaintea instalării comunismului, în a doua jumătate a anilor 1930, admiterea țării în Uniunea Europeană, în 2007 – toate au fost dosare gestionate de guverne integral sau preponderent liberale.

De ani buni, însă, PNL a devenit sinonim cu convulsiile interne, sciziunile, excluderile, loviturile sub centură, alianțele politice contra naturii, apucături care n-au făcut decât să-i păteze blazonul de partid istoric. În ultimul deceniu, PNL a avut zece președinți, fie cu puteri depline, fie interimari, și rareori predarea-primirea șefiei între ei s-a produs fără scandaluri care făceau deliciul presei.

Duminică n-a fost scandal, cel puțin în sală, la congresul extraordinar de la București, în care premierul interimar Ilie Bolojan, unic candidat la propria-i succesiune, a fost reales fără emoții președinte PNL. Singurul posibil contracandidat, premierul desemnat Adrian Veștea, a renunțat să mai intre în cursă și a afirmat, casant, că nu vrea să gireze un simulacru democratic, prin care se instalează dictatura în PNL. Pentru că, a acuzat el, acest congres înseamnă, de fapt, eliminarea tuturor liberalilor adevăraţi din conducere.

Demis odată cu guvernul său de Parlament pe 5 mai, prin moțiune de cenzură, Bolojan a fost acum reales de liberali pe baza unei moțiuni interne, împreună cu o echipă din care fac parte, ca vicepreședinți, și doi membri ai echipei sale executive interimare, abia intrați în PNL: vicepremierul Oana Gheorghiu, venită din societatea civilă, și ministrul Dragoș Pîslaru, fost șef al partidului insignifiant REPER. Cotat drept mâna dreaptă a lui Bolojan, primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a decis să nu candideze pentru funcţia de prim-vicepreşedinte, din cauza dosarului deschis săptămâna aceasta pe numele lui de Direcția Națională Anticorupție, pentru luare de mită, acuzaţie pe care acesta o respinge. Circa o treime dintre delegații la congres n-au venit, ceea ce alimentează speculațiile de presă că aceasta ar fi rata opozanților din partid ai lui Bolojan. Unora dintre contestatarii cei mai vocali ai șefului, nici aceia prezenți la congres, li s-a cerut, printr-o rezoluție a congresului, demisia din PNL, fiindcă, altminteri, vor fi excluși.

Afiliat Partidului Popular European (centru-dreapta), cea mai mare familie politică de pe continent, PNL a fost tot timpul cotat drept o formațiune cu vocație guvernamentală. Acum, însă, analiștii nu se mai hazardează să-i pronosticheze viitorul traseu pe termen mediu – la putere sau în opoziție -, fiindcă-s prea numeroase incertitudinele de pe scena politică de la București.