Necesitatea unei industrii de îngrășăminte în UE
Industria îngrășămintelor este un sector strategic pentru Uniunea Europeană, deoarece are un rol direct în securitatea alimentară, competitivitatea agriculturii și stabilitatea economică a zonelor rurale. Fără o astfel de industrie, agricultura europeană riscă să devină mai vulnerabilă la șocuri economice, energetice și geopolitice, cu efecte directe asupra consumatorilor și asupra prețurilor alimentelor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Robina Cornaciu, 07.07.2026, 09:30
În ultimii ani, UE s-a confruntat cu vulnerabilități generate de dependența de importurile de îngrășăminte și de materii prime necesare producției acestora. Crizele geopolitice și energetice au demonstrat că aprovizionarea externă poate fi afectată rapid, cu impact direct asupra fermierilor europeni. Fermierii europeni depind de îngrășăminte pentru a menține producții agricole ridicate și constante. Fără acces la îngrășăminte la prețuri accesibile, producția de cereale, legume, fructe și plante furajere ar scădea semnificativ, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor și la o dependență mai mare de importuri. Provocările actuale sunt:
- Costurile ridicate ale energiei în multe state membre.
- Concurența producătorilor din afara UE care beneficiază de costuri mai mici.
- Presiunile generate de obiectivele climatice și de mediu.
- Necesitatea modernizării tehnologice și a inovării.
În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a militat pentru o industrie a îngrășămintelor puternică, competitivă și sustenabilă pentru a garanta securitatea alimentară, a proteja fermierii europeni și a reduce dependențele strategice externe.
“Industria europeană de îngrășăminte este foarte puternic afectată de prețurile mari la energie și o știm de foarte mult timp. Din această cauză, foarte multe producții de îngrășăminte în Uniunea Europeană s-au închis, așa cum este și Azo Mureș din țara mea. Din noiembrie 2025 au închis porțile și au plecat oamenii acasă. Problema este de menținere într-o stare de incertitudine.
Trebuie să punem capăt importurilor, în loc să încurajăm importurile și să crească producția de îngrășăminte în state terțe, importând și poluare, mai bine încurajăm producția internă de îngrășăminte, pentru că până la urmă trebuie să tratăm producția de îngrășăminte ca o infrastructură critică europeană. De ea depinde și producția și securitatea alimentară. Dar nu putem să prăbușim producția de îngrășăminte din România și din Uniunea Europeană. E nevoie să modificăm Directiva R3 pentru a elimina hidrogenul utilizat pentru fabricare amoniacului destinat producției de îngrășăminte, deoarece nu se pot îndeplini condițiile.
Sunt multe motive, n-am timp să le spun pe toate, dar infrastructura, de exemplu, dedicată transportului hidrogenului este inexistentă și n-are cum să se întâmple transportul.Infrastructura de transport electricitate nu este dimensionată pentru a asigura necesarul de până la 35% din energia verde. “
