Agricultura

Una dintre direcțiile importante discutate în cadrul reformării Parlamentul European și al Uniunii Europea este ca o parte mai mare din fondurile alocate prin Politica Agricolă Comună să ajungă la fermele mici și mijlocii, considerate cele mai vulnerabile în fața creșterii costurilor, concurenței externe și concentrării pieței agroalimentare.

Industria îngrășămintelor este un sector strategic pentru Uniunea Europeană, deoarece are un rol direct în securitatea alimentară, competitivitatea agriculturii și stabilitatea economică a zonelor rurale. Fără o astfel de industrie, agricultura europeană riscă să devină mai vulnerabilă la șocuri economice, energetice și geopolitice, cu efecte directe asupra consumatorilor și asupra prețurilor alimentelor.

Parlamentul European a adoptat noi reglementări menite să faciliteze accesul la o generație modernă de plante agricole, care sunt mult mai rezistente la dăunători și la condițiile climatice extreme. Aceste reglementări marchează un moment decisiv pentru viitorul agriculturii durabile din Uniunea Europeană și pentru competitivitatea fermierilor europeni, asigurând recolte mai mari cu o utilizare redusă a pesticidelor.

Uniunea Europeană pregătește o strategie pentru un viitor sustenabil al sectorului zootehnic, având în vedere rolul acestuia în securitatea alimentară, economia rurală și protejarea biodiversității.

Comisia Europeană a prezentat un set de măsuri pentru a-i ajuta pe fermierii care se confruntă cu creşterea accentuată a costurilor îngrăşămintelor şi pentru a sprijini securitatea alimentară a Europei. În ultimele luni, tensiunile geopolitice şi perturbările lanţurilor de aprovizionare au dus la creşterea preţurilor îngrăşămintelor în Europa. În acest context, Bruxellesul a propus două măsuri concrete.

Acordul comercial UE-Mercosur continua să provoace tensiuni în rândul fermierilor europeni. Recent, în plenul Parlamentului European, europarlamentarul Daniel Buda a afirmat ca Green Deal a fost o greșeală din partea UE.

Gândirea economică din România primei jumătăți a secolului XX a avut în economistul și sociologul Virgil Madgearu un teoretician care a mizat pe dezvoltarea industriei și a agriculturii industrializate.

Recent, în plenul Parlamentului European, în cadrul dezbaterii privind simplificarea Politicii Agricole Comune, europarlamentarii românii au explicat faptul că agricultura nu este doar despre fermieri, ci este despre ceea ce numim securitatea alimentară a Europei, care înseamnă alimente în cantități suficiente și mai ales la prețuri accesibile pentru consumatori.

Negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului au convenit să simplifice prevederile politicii agricole comune a Uniunii Europene.

Fermierii europeni se confruntă cu provocări tot mai mari din cauza schimbărilor climatice, care afectează atât producția agricolă, cât și lanțul de aprovizionare de la fermă la consumator. Uniunea Europeană sprijină modernizarea infrastructurii și susține piețele locale și soluțiile logistice flexibile. Prin investiții în tehnologie, infrastructură rezilientă și instrumente financiare inovative, lanțul agroalimentar european poate face față riscurilor climatice.

Comisia Europeană propune măsuri de sprijinire a reînnoirii generațiilor în agricultură pentru a asigura viitorul alimentar, agricol și rural al Europei.

România va primi 11,5 milioane de euro din rezerva agricolă, pentru a veni în sprijinul fermierilor ale căror producții au fost afectate anul acesta de înghețul târziu din primăvară. Pentru următorul exerciţiu financar, Comisia vrea să majoreze acest fond de rezervă la nivel european până la 900 de milioane de euro pe an.

România primește 16,6 miliarde de euro prin viitoarea Politică Agricolă Comună, fiind al șaselea cel mai mare beneficiar din UE.

Politica Agricolă Comună trebuie să rămână echilibrată şi să beneficieze de un buget adecvat, consideră premierul român, Ilie Bolojan.