Jurnal românesc – 29.07.2026
Şase din zece români aflaţi în diaspora - 61% - au investit, deja, în România, prin diverse metode - sprijin financiar pentru familie, imobiliare, deşi 70% exclud revenirea în ţară în următoarele 12 luni, arată rezultatele unui sondaj de opinie dat publicităţii marţi.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Leyla Cheamil, 29.07.2026, 11:30
Şase din zece români aflaţi în diaspora – 61% – au investit, deja, în România, prin diverse metode – sprijin financiar pentru familie, imobiliare, deşi 70% exclud revenirea în ţară în următoarele 12 luni, arată rezultatele unui sondaj de opinie dat publicităţii marţi. Conform cercetării “Diaspora Sentiment 2026”, realizată de Mkor, la nivel comparativ, fiecare comunitate a diasporei investeşte diferit: cea din Germania are cea mai mare rată de investiţie (71%) şi cel mai ridicat sprijin financiar direct pentru familie (44%), în timp ce diaspora din Regatul Unit al Marii Britanii are cel mai avansat profil economic – 29% ocupă roluri de conducere/antreprenoriat, 62% au studii superioare, iar 46% câştigă peste 3000 de euro/lună. De asemenea, fiecare piaţă cere o strategie financiară distinctă, astfel că Italia are în prim-plan protejarea patrimoniului, Germania – predictibilitatea; Spania – consumul nostalgic, iar Regatul Unit – randamentul financiar. Profilul socio-profesional al românilor stabiliţi în afara ţării indică o stabilitate structurală evidentă, unde 44% au statutul de angajaţi, iar 23% activează ca manageri sau antreprenori.
Scurtmetrajul documentar “Plan contraplan”, regizat de Radu Jude şi Adrian Cioflâncă, a câştigat Premiul Manoel de Oliveira pentru Cel mai bun documentar în cadrul Competiţiei Internaţionale a celei de-a 34-a ediţii a Curtas Vila do Conde – Festivalul Internaţional de Film, desfăşurat la Vila do Conde, Portugalia, informează un comunicat Saga Film. Între 1985 şi 1987, jurnalistul american Edward Serotta a călătorit în România comunistă şi a fotografiat realităţile dure ale vieţii cotidiene. Fără ştirea sa, Securitatea l-a urmărit şi i-a fotografiat, la rândul ei, paşii. Patru decenii mai târziu, Radu Jude şi istoricul Adrian Cioflâncă pun faţă în faţă cele două seturi de imagini – cel al fotografului şi cel al aparatului de stat care îl supraveghea – într-un documentar despre memoria, paranoia şi latura absurdă a istoriei recente a României, se arată în prezentarea peliculei. “Plan contraplan” a avut premiera mondială în competiţia Berlinale Shorts, la cea de-a 76-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, din februarie 2026 şi a fost prezentat ulterior în competiţia Festivalului Cinéma du Réel de la Paris. Filmul reprezintă a treia colaborare dintre Radu Jude şi istoricul Adrian Cioflâncă, după lungmetrajul-documentar “Ieşirea trenurilor din gară” şi scurtmetrajul “Amintiri de pe frontul de Est”.
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în perioada 1-14 august, expoziţia de artă contemporană ,,Stories in layers” a artistei Mirela Trăistaru şi curatoriată de Antigona Silvia Rogozea. Vernisajul va avea loc vineri, 31 iulie. Reunind lucrări din seriile “Ţesături de la Bunica Mea”, “Coroniţe” şi “Memoria locului”, expoziţia propune o incursiune în universul artistic al Mirelei Trăistaru, oferind publicului o perspectivă asupra unei viziuni în care memoria, culoarea şi experienţa se întâlnesc într-un limbaj vizual profund personal. Având ca surse de inspiraţie memoria afectivă, tradiţiile româneşti şi relaţia dintre om şi natură, aceste serii sunt reinterpretate într-o cheie contemporană, în care cromatica şi gestul pictural construiesc un dialog între identitate, patrimoniu şi sensibilitatea prezentului, notează ICR. Cu o activitate de peste două decenii, artista a participat la numeroase expoziţii şi rezidenţe în Europa şi Asia, iar lucrările sale se regăsesc în colecţii publice şi private din România şi din străinătate.
Activitatea misionară desfășurată în cadrul parohiei românești din Bonn, Germania, a condus la convertirea la Ortodoxie a mai multor credincioși de diferite naționalități. Persoane din Germania, Italia, Republica Moldova, Turcia, Maroc și Columbia au ales să îmbrățișeze, acolo, credința creștin-ortodoxă, informează basilica.ro. Părintele Cătălin Preda, parohul comunității românești din Bonn, a mărturisit că noii convertiți au descoperit Ortodoxia prin participarea la viața liturgică și printr-un parcurs de catehizare. Parohia românească din Bonn a fost înființată în 2009. Timp de mai mulți ani, activitatea liturgică s-a desfășurat într-o biserică romano-catolică. În 2016 au început lucrările de construcție a propriului lăcaș de cult, în stil maramureșean. Biserica „Sfinților Mucenici Ștefan, Cassius și Florentius” a fost sfințită în 2023 și reprezintă un important centru spiritual pentru românii din regiunea Köln–Bonn.
