Cluj Napoca

Cunoscut deja internaţional pentru festivalul internaţional de film Transilvania (TIFF), pentru festivaluri precum Electric Castle şi Untold, Cluj-Napoca este un oraş vibrant, plin de tentaţii pentru vizitatorii de toate vârstele.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 01.08.2026, 14:30

Denumit și Inima Transilvaniei, municipiul reşedinţă de judeţ, Cluj-Napoca, este un oraş ce beneficiază de un farmec aparte. Situat în centrul judeţului Cluj şi fiind străbătut de Someșul Mic, oraşul s-a dezvoltat pe şapte, aşa-numite terase, fiecare oferind o frumoasă perspectivă asupra zonei.

Centrul Vechi al Clujului este inima oraşului medieval, pe laturile căruia s-au înălţat principalele palate nobiliare, grupate în jurul Catedralei Romano-Catolice „Sfântul Mihail”, construcţie în stil gotic, amplasată central. Imaginea de ansamblu a pieţei, edificată la sfârşitul secolului al XIX-lea, s-a păstrat aproape neschimbată până în prezent. În anul 1869, piaţa şi-a schimbat numele, devenind Piaţa Principală, iar la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX era cunoscută sub numele de Piaţa Regele Matia, fiind dominată de nou construitul grup statuar Matia Corvin, ce domină şi astăzi locul. De aici trebuie să daţi o fugă și în Centrul Vechi al Clujului, constând în numeroase străduțe înguste, pline cu localuri ce dau orașului un spirit viu și tânăr.

În piaţa Avram Iancu, a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România, Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Alte obiective turistice populare din Cluj-Napoca sunt Turnul Croitorilor – situat la poalele Feleacului, construit în secolul al XV-lea și care face parte din vechea fortificație care înconjura Clujul medieval, cu rol de a apăra orașul de atacurile externe şi Turnul Pompierilor – fost turn al ţesătorilor, devenit ulterior al pompierilor, este un fost turn de apărare medieval ridicat în 1574. Ambele oferă posibilitatea urcării până în vârf, al doilea fiind chiar amenajat cu lift şi terasă deschisă ce oferă o grandioasă panoramă asupra oraşului.

Pentru iubitorii de artă, aici pot fi vizitate şi Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Muzeul de Artă. Iar iubitorii de natură se pot bucura de parcurile frumos îngrijite de aici, precum de exemplu Parcul Cetățuia, sau Parcul central “Simion Bărnuțiu”. Acesta din urmă este amplasat pe malul Someșului Mic, fiind construit acum mai bine de 180 de ani. Denumit și Parcul Mare, este deschis publicului din anul 1830, fiind unul dintre cele mai îndrăgite locuri din Cluj. Odată ajunşi în Parcul Central, nu ezitaţi să vizitaţi Casinoul – un palat superb cu arhitectură austriacă. Deși aici a fost un cazino, în perioada interbelică clădirea a deservit Școlii de Arte Frumoase, iar astăzi, clădirea găduiește Centrul de Cultură Urbană din Cluj. Şi Lacul Chioș – lac antropic creat în 1865 – se găseşte aici, fiind o oază de relaxare, unde vizitatorii se pot plimba cu hidrobicicleta pe lac.

Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj este situată în zona centrală a orașului, la 15 minute de mers pe jos de Piața Unirii. Aceasta se întinde pe o suprafață de 14 hectare, unde există șase sere de plante exotice și peste 10.000 de taxoni. Tot aici se găseşte și Grădina japoneză, dar şi o zonă ce valorifică vestigiile romane, dar şi medievale descoperite în zonă.

Un reper mai nou pe faţa oraşului este un muzeu care ne rupe de realitate, după cum ne-a spus şi Asio, care ne-a întâmpinat la intrare: “Este vorba despre Jules Verne. Steampunk, în traducere “rebeliune pe abur”, este un subgen de science fiction, este modul în care Jules Verne şi-a imaginat viitorul. Şi în muzeul nostru vă oferim foarte multe exponate, unele sunt vechi şi nemodificate, dar altele sunt foarte modificate, sunt invenţii făcute de artişti. Este o pauză de realitate, cumva ne activăm imaginaţia: avem proiectoare de filme, avem şi o secţiune despre alchimie, sus e un etaj care merge în lumea fanteziei. Tot muzeul este o călătorie în timp! I-aş încuraja să vină pe toţi între zero şi un milion de ani de imaginaţie, pentru că sunt sigur că toţi o să găsească ceva la noi!”