Jurnal românesc – 21.08.2026

Mai puţin de 55.000 de cereri pentru locuri de muncă în afara ţării au fost înregistrate din ianuarie până în prezent, reprezentând doar 0,6% din totalul aplicărilor din acest an, potrivit datelor publicate de o platformă de recrutare.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 21.08.2026, 11:22

Mai puţin de 55.000 de cereri pentru locuri de muncă în afara ţării au fost înregistrate din ianuarie până în prezent, reprezentând doar 0,6% din totalul aplicărilor din acest an, potrivit datelor publicate de o platformă de recrutare. Comparativ cu anul trecut, eforturile candidaţilor de a-şi găsi un loc de muncă în afara ţării au scăzut cu aproape 33% şi sunt chiar la jumătate faţă de nivelul atins în 2022 sau în 2023. ‘Românii sunt în continuare foarte interesaţi de ideea schimbării jobului, dar caută aproape exclusiv joburi locale. Dacă la nivel general avem un record de aplicări, cu creşteri considerabile faţă de anul trecut, în schimb exclusiv pe segmentul aplicărilor pentru străinătate avem un record, dar în termeni de scădere’ – a declarat Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.

Cea mai mare parte a candidaţilor care, încă, iau în calcul opţiunea de a lucra într-o altă ţară au între 25 şi 35 de ani şi au între 2 şi 5 ani experienţă. Urmează cei între 36 şi 45 de ani şi apoi candidaţii aflaţi la început de carieră (18-24 de ani) sau cei care au, deja, un nivel ridicat de experienţă profesională şi au peste 45 de ani. Ţările spre care se duc cei mai mulţi sunt Germania, Olanda, Franţa, Elveţia, Bulgaria, Spania, Grecia şi Cipru. Cele mai căutate domenii sunt turism, HoReCa și industria alimentară, dar sezonier. Alte domenii de interes sunt transport/logistică, retail, servicii, construcţii şi naval/aeronautic.

* * *

Pompieri români şi ungari au lucrat timp de trei zile, la Oradea, la elaborarea unui plan comun de pregătire şi a unor programe de instruire pentru intervenţiile în situaţii de urgenţă în zona transfrontalieră, în cadrul proiectului inclusiv cu finanţare europeană TERES. La acest al treilea atelier din proiect, desfăşurat în perioada 17-19 august, au participat 23 de experţi şi membri ai echipelor de implementare din cele patru instituţii partenere din România şi Ungaria: IGSU, ISU Bihor, ISU Satu Mare şi Direcţia pentru Gestionarea Dezastrelor Szabolcs-Szatmar-Bereg din Ungaria. Aceştia au analizat procedurile de intervenţie din cele două ţări şi au urmărit armonizarea modului de pregătire a echipelor care vor acţiona în comun în situaţii de urgenţă. Un accent important a fost pus pe exerciţiile practice, simulările şi intervenţiile în situaţii în care sunt implicate persoane cu dizabilităţi.

Participanţii au revizuit modulele de instruire, metodele de predare şi instrumentele de evaluare care vor sta la baza pregătirii comune. Proiectul TERES prevede, între altele, dezvoltarea unor centre transfrontaliere de intervenţie, a unor facilităţi moderne de antrenament şi a unui cadru operaţional comun pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

* * *

Noua biserică a românilor din Boian, Alberta, Canada, a fost sfințită pe 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, la trei ani după ce vechiul lăcaș de cult a fost distrus de un incendiu. Episcopul Canadei, Ioan Casian, a descris momentul drept „o nouă renaștere pentru comunitatea din Boian”, dar și un mesaj pentru celelalte comunități românești din diaspora. La manifestările dedicate sfințirii, care au avut loc în perioada 14–16 august, au participat și Mitropoliții Iosif al Europei Occidentale și Meridionale și Nicolae al celor două Americi. Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a transmis un mesaj în care a evidențiat că noul lăcaș reprezintă mai mult decât refacerea unei construcții pierdute, este mărturia luminoasă a faptului că din încercare poate izvorî speranță, din suferință poate crește solidaritatea, iar din pierdere se poate naște, prin credință și lucrare comună, un nou început. Numeroși credincioși români din Canada au luat parte la momentul de sărbătoare al sfințirii bisericii din Boian.

Parohia românească de acolo a fost întemeiată de români veniți din Bucovina la sfârșitul secolului al 19-lea. Biserica veche, sfințită în 1905, a devenit un reper al comunității. După incendiul din 2023, noul lăcaș a fost ridicat pe aceeași linie arhitecturală.

* * *

Soprana Ileana Cotrubaş a murit la vârsta de 87 de ani, a anunţat, joi, Opera Naţională Bucureşti. Una din cele mai importante voci româneşti ale secolului XX şi un reper al artei lirice internaţionale, artista s-a născut la Galaţi, la 9 iunie 1939, într-o familie de muzicieni. Ileana Cotrubaş şi-a început drumul artistic la doar nouă ani, în Corul de Copii al Radiodifuziunii Române. Stabilită la Bucureşti din 1952 pentru a urma cursurile Şcolii Speciale de Muzică, artista a debutat pe scena Operei din Bucureşti în 1964, înainte de a cuceri marile scene ale lumii. Laureată a unor prestigioase concursuri internaţionale, Ileana Cotrubaş a cântat la Opera de Stat din Viena, Hamburg, Berlin, Festivalul de la Salzburg, Royal Opera House Covent Garden, Teatro alla Scala din Milano şi Metropolitan Opera din New York.

Admirată pentru unicitatea vocii, inteligenţa frazării şi forţa expresivă a interpretării, Ileana Cotrubaş a colaborat cu dirijori legendari şi a lăsat o amprentă profundă asupra repertoriului liric, de la Mozart şi Verdi la Puccini, Bizet şi Offenbach.