Românii şi chletuielile în vacanţă
Românii au cheltuit cu peste 740 de milioane de euro în plus pe vacanțe în străinătate, în prima jumătate a anului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Eugen Cojocariu, 02.09.2026, 15:43
Românii au cheltuit cu peste 740 de milioane de euro în plus pe vacanțe în străinătate, în prima jumătate a anului. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României, cetățenii români au cheltuit pe vacanțe în străinătate 4,88 miliarde de euro în prima jumătate din 2026, cu 742 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Pe de altă parte, două treimi dintre români (66%) au ajuns să plătească mai mult decât era necesar într-o călătorie, din cauza improvizaţiilor financiare, relevă un studiu realizat pentru o bancă comercială din România. Potrivit sursei citate, o parte dintre aceste improvizaţii se traduc în cheltuieli care trebuie acoperite din resurse proprii la destinaţie, când sunt mai greu de anticipat şi de gestionat.
Datele studiului rarată că 30% dintre respondenţi au plătit intervenţii sau tratamente neacoperite de asigurarea de călătorie, iar 10% au avut costuri cu asistenţa rutieră neplanificată. Pentru părinţi, presiunea poate fi şi mai mare: în cazul acestor tipuri de costuri, ei sunt de aproape două ori mai predispuşi să le suporte din propriile resurse.
De asemenea, schimbul valutar rămâne una dintre cele mai frecvente operaţiuni financiare asociate călătoriilor, cu peste jumătate dintre români care schimbă valută cel puţin ocazional. În acelaşi timp, aproape unul din cinci respondenţi spune că, în ultimul an, s-a confruntat cu costuri pe care nu le anticipase atunci când a avut nevoie să schimbe valută. Posibilitatea de a verifica din timp cursul şi de a beneficia de condiţii avantajoase de schimb poate contribui la un mai bun control al bugetului de călătorie.
În călătoriile în străinătate, comportamentele de plată rămân împărţite: 30% aleg să plătească direct cu cardul şi să folosească conversia automată; unul din patru schimbă valuta chiar înainte de plecare, ceea ce îi expune mai mult la variaţiile de curs; 19% schimbă valută online şi folosesc apoi cardul pentru plăţi. Diferenţele apar şi între generaţii. Tinerii (18-29 de ani) folosesc mai des schimbul valutar online şi plata cu cardul în valută, în timp ce respondenţii între 45 şi 65 de ani preferă plata directă cu cardul şi conversia automată.
Dincolo de metodele folosite, datele studiului sugerează că utilizarea frecventă a valutei vine la pachet cu un nivel mai ridicat de organizare financiară: aceşti respondenţi sunt mai predispuşi să aibă un fond de urgenţă, asigurări de sănătate sau să îşi facă asigurare de călătorie înainte de plecare.
Românii au de asemenea un mod diferit de a se raporta la asigurarea de călătorie. unul din cinci nu a încheiat niciodată o astfel de poliţă, iar procentul creşte în rândul tinerilor: 33% dintre cei cu vârste între 18 şi 29 de ani spun că nu au apelat niciodată la acest tip de protecţie. La polul opus, 42% îşi fac asigurare la fiecare plecare în străinătate, persoanele cu vârste între 45 şi 65 de ani fiind cele mai constante: aproape jumătate dintre acestea se asigură de fiecare dată. Principalul motiv pentru care românii nu îşi fac mereu asigurare de călătorie nu este costul, ci percepţia redusă a riscului. O treime dintre respondenţi spun că nu au avut probleme serioase în călătorii şi s-au descurcat fără, iar 23% nu consideră asigurarea necesară, indică studiul citat.