Parlamentul European cere un buget multianual mai mare
Eurodeputaţii vor ca viitorul buget multianual al Uniunii să fie cu 10% mai mare decât a propus Comisia Europeană.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 08.10.2026, 12:01
Eurodeputaţii de varii culori politice cer ca viitorul buget multianual al Uniunii, pentru perioada 2028-2034, să fie mai mare cu 10% decât a propus Executivul comunitar. Doar astfel, spun ei, Uniunea Europeană îşi va putea finanţa în mod eficient proiectele din domenii-cheie, precum apărarea şi securitatea, competitivitatea, politicile de coeziune şi agricultura. Pentru această creştere, ei propun noi surse de venituri pentru bugetul comun: o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online şi una pe tranzacţiile cu criptomonede.
Coraportorii parlamentului pentru viitorul buget, românul Siegfried Mureşan, şi portugheza Carla Tavares, au subliniat că un buget mai mic va obliga statele membre să abordeze mai multe provocări separat la nivel naţional şi, probabil, cu costuri mai mari. „Nu ne confruntăm cu crize temporare, ci cu provocări structurale, iar răspunsul nostru trebuie să fie la fel de structural şi de ambiţios. Nu cerem mai mulţi bani, cerem ca resursele să fie pe măsura responsabilităţilor şi provocărilor Uniunii Europene” – a avertizat Carla Tavares, citată de trimisul Radio România.
Francezul Julien Sanchez acuză că, aşa cum arată propunerea pentru viitorul buget, agricultorii rămân fără un sprijin clar dedicat lor. La rândul său, vicepreşedintele Parlamentului European, românul Victor Negrescu, a atras atenţia că trebuie să se conecteze mai bine prevenţia şi combaterea corupţiei cu recuperarea banilor proveniţi din acest fenomen. Cheltuirea banilor europeni rămâne problematică, iar presiunea pentru absorbţia fondurilor poate afecta obiectivele proiectelor – avertizează şi cel mai recent raport anual al Curţii de Conturi Europene, înaintea pregătirii viitorului buget pe termen lung al Umiunii.
Este pentru al şaptelea an consecutiv când auditorii constată că unele dintre cheltuielile de fonduri comunitare nu au respectat în întregime regulile, cele mai mari probleme fiind identificate tocmai în cazul fondurilor de coeziune şi al celor pentru agricultură şi mediu. Neregulile au vizat, printre altele, proiecte sau costuri neeligibile şi nerespectarea cadrului normativ privind achiziţiile publice. Şi în cheltuielile aferente Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă s-au găsit situaţii în care obiectivele asumate iniţial de statele membre au fost simplificate sau diminuate.
Membru al Curţii de Conturi Europene, Lucian Romaşcanu, fost ministru la Bucureşti, a declarat, pentru Radio România, că beneficiarii fondurilor comunitare „nu au mers cu jalonul integral aşa cum era el definit prin programele naţionale”. Curtea cere ca obiectivele viitoare să fie clare, măsurabile şi verificabile, pentru ca absorbţia banilor europeni să nu devină mai importantă decât rezultatele obţinute.
