Barometrul de consum cultural
Ce arată cele mai recente date despre obiceiurile culturale ale românilor?
Adaugă ca sursă preferată în Google
Leyla Cheamil, 20.11.2026, 11:40
Barometrul de Consum Cultural 2025 a fost lansat la București de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală. Realizat anual, studiul măsoară practicile, frecvenţa şi tendinţele de consum cultural din România. El propune o perspectivă asupra consumului cultural înţeles ca fenomen social integrat în practicile cotidiene şi în dinamica relaţiilor dintre oameni şi comunităţile din care fac parte.
Conform barometrului, aproape trei sferturi dintre cei care au răspuns, 65%, au spus că au vizitat un monument istoric sau sit arheologic în ultimul an, faţă de 30% în 2014. Este cea mai mare creştere. Aproximativ 40% spun că au mers la muzee, expoziţii sau galerii, cam tot atâţia au participat la festivaluri de muzică sau au mers la cinematograf şi 23 de procente la teatru. Distribuţia rezultatelor mai conturează un profil al consumatorului cultural domestic în care produsele muzicale şi audiovizuale prezintă procente foarte mari de consum, urmate de practicile de informare şi de lectura cărţilor. Ascultarea muzicii şi vizionarea programelor TV informative ocupă primele două poziţii.
Carmen Croitoru, director general al Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, unul dintre coordonatorii studiului, a afirmat, însă, că se observă o scădere a consumului cultural.
„Faptul că oamenii sunt îngrijoraţi şi se uită de două ori în portofel înainte să-şi ia un bilet la teatru, la operă sau la concerte începe să fie vizibil. Probabil că momentul de scădere mai acută se va vedea în 2026ˮ, a menționat Carmen Croitoru.
Referindu-se la piaţa cărţii, aceasta a susţinut că „lumea citeşte mai puţin pe suport de hârtie şi mai mult pe tablete, pe ecraneˮ. „Cititul nu a dispărut, cititul este acolo şi cititul este fundamental, căci chiar şi cu AI-ul tot trebuie să citeşti încă. Deci problema ar fi să vedem cum reîmprietenim cititul cu obiectul ‘carte’ şi noi avem în plan de propus o strategie de parteneriat public-privat între ceva ce a dispărut din România, şi anume librării, şi biblioteci, care fac serviciul naţional de prezervare a cărţiiˮ, a mai spus Carmen Croitoru.
Potrivit acesteia, dacă se raportează activitățile culturale din București, și anume mersul la teatru sau numărul de cărți citite, la ceea ce se întâmplă în mediul rural, se observă că ponderea este de trei-patru ori mai mare.
Carmen Croitoru a explicat că principala piedică pentru bucureșteni când se discută despre mersul la teatru nu o reprezintă banii, ci timpul. În schimb, când se analizează situația din mediul rural, distanța, veniturile scăzute și lipsa ofertei reprezintă o problemă.
Potrivit autorilor studiului, pentru ca publicul larg să aibă un acces mai bun la cultură este nevoie de reducerea costului și a distanțelor, dar și de evenimente flexibile, gândite pentru anumite tipuri de audiență. Scopul este ca participarea la viața culturală să nu mai fie doar o excepție, ci un obicei constant integrat în viața comunității.