Jurnal românesc – 16.11.2026
Numărul de burse pentru studenţii şi cercetătorii postuniversitari vietnamezi în România va creşte în continuare în următorii ani, a afirmat duminică preşedintele Nicuşor Dan în timpul unei întrevederi cu omologul său vietnamez To Lam, în marja celui de-al XX-lea Sommet al Francofoniei, din capitala cambodgiană Phnom Penh.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 16.11.2026, 11:00
Numărul de burse pentru studenţii şi cercetătorii postuniversitari vietnamezi în România va creşte în continuare în următorii ani, a afirmat duminică preşedintele Nicuşor Dan în timpul unei întrevederi cu omologul său vietnamez To Lam, în marja celui de-al XX-lea Sommet al Francofoniei, din capitala cambodgiană Phnom Penh. Şeful statului român a promis că va promova activ cooperarea între România şi Vietnam în domenii unde ambele ţări dispun de atuuri şi de un potenţial considerabil. Cei doi președinți au convenit să consolideze coordonarea şi sprijinul mutual între cele două ţări în forurile internaţionale şi cu privire la dosarele externe de interes comun. Preşedintele vietnamez a spus că ţara sa a acordat constant importanţă prieteniei cu România, una din primele ţări europene ce a stabilit relaţii diplomatice cu Vietnamul. El a evocat tendinţa pozitivă din relaţiile comerciale bilaterale, al căror volum a fost de 557 de milioane de dolari în 2025, şi a propus diversificarea cooperării în domenii precum agricultura durabilă, industria electronică, digitalizarea, turismul, securitatea cibernetică, cultura şi educaţia.
Guvernatoarea Băncii Naţionale de la Chişinău, Anca Dragu, îi invită pe oamenii de afaceri din România să investească în Republica Moldova, să-şi extindă afacerile peste Prut unde să înceapă şi noi proiecte. La o conferinţă pe teme economice care s-a desfăşurat în Bucureşti, Anca Dragu a subliniat că, pe măsură ce Republica Moldova se pregăteşte pentru aderarea la Uniunea Europeană, una dintre priorităţi este creşterea capacităţii economiei de a atrage capital şi de a-l transforma în investiţii pe termen lung. Eforturile de integrare europeană se pot vedea deja în Republica Moldova. Guvernatoarea Băncii Centrale de la Chişinău a explicat că în urma conectării Republicii Moldova la Zona Unică de Plăţi în Euro, au fost procesate aproximativ 1,2 milioane de tranzacţii, la un cost mediu de aproape un euro pe transfer. Comisioanele mai mici la plăţile transfrontaliere în euro au generat economii estimate la 16,4 milioane de euro pentru cetăţeni şi companii, a spus Anca Dragu, citată de Radio Chişinău.
O expoziție consacrată legendarei gimnaste Nadia Comăneci a fost deschisă sâmbătă, la Palatul Republicii din Chișinău. Evenimentul marchează 50 de ani de la performanța istorică a sportivei de la Jocurile Olimpice de la Montreal, în 1976, când a obținut primul „10 perfect” din istoria gimnasticii olimpice. Vizitatorii pot urmări și un film documentar despre cariera sportivei. La eveniment au participat Constantin-Valentin Răducanu, director general cu atribuții de secretar de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, reprezentanți ai Ambasadei României la Chișinău și ai Institutului Cultural Român, reprezentanți ai mediului cultural și academic, precum și ÎPS Antonie, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor. Expoziția este finanțată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.
Chișinăul va găzdui, în perioada 17–22 noiembrie, a doua ediție a Festivalului Internațional de Teatru Contemporan „Andrei Vartic”, un eveniment care reunește artiști, companii de teatru și profesioniști ai culturii din Republica Moldova, România, Italia, Grecia, Austria, Franța, Germania, Scoția și Albania. ICR Chișinău sprijină participarea companiei Reactor de creație și experiment din Cluj-Napoca, companie care va prezenta miercuri, 18 noiembrie, la Sala de Sus a Teatrului „Alexie Mateevici”, spectacolul „Lalele, păsări și beton”. Desfășurat sub genericul „Umanitatea are rădăcini comune”, festivalul propune șase zile dedicate teatrului contemporan, diversității expresiei artistice și întâlnirilor dintre creatori și public. Programul cuprinde 14 spectacole, alături de ateliere de creație, mese rotunde, întâlniri cu artiștii, expoziții, lansări de carte, un spectacol-lectură și recitaluri de poezie. Selecția acestei ediții aduce în fața publicului producții din spații culturale și artistice diferite, abordând teme precum memoria, identitatea, libertatea, fragilitatea umană și relațiile dintre oameni.
Maramureşul va fi promovat în capitala Belgiei, în zilele de 5 și 6 decembrie, printr-un eveniment cultural dedicat patrimoniului UNESCO, tradiţiilor şi meşteşugurilor care definesc identitatea judeţului. Sub genericul “Opt biserici. Opt comunităţi. O singură moştenire”, evenimentul “Maramureş Sacru” va avea loc la Primăria Saint-Gilles din Bruxelles şi va reuni reprezentanţi ai comunităţilor maramureşene, specialişti în patrimoniu, artişti şi meşteri populari. Delegaţia este formată din: Dana-Maria Dobrai şi Ioana Hotea – creatoare de ii şi păstrătoare ale artei cusăturilor tradiţionale; Maria Brete şi Anamaria-Viorelia Butcure – creatoare de bijuterii inspirate din simbolurile şi motivele tradiţionale; Liliana-Mariana Ghilvacs – artizan în domeniul ceramicii şi olăritului; Iosif-Andrei Toth – creator de miniaturi în lemn; Ionuţ Hodor şi Măriuca Verdeş – promotori şi păstrători ai tradiţiilor maramureşene. Prima zi a manifestării va fi dedicată celor opt biserici de lemn din Maramureş incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar a doua zi a evenimentului va fi dedicată întâlnirii directe a publicului cu tradiţiile şi meşteşugurile maramureşene.