Jurnal românesc – 3.07.2014
Cetăţenii români şi bulgari care muncesc în Franţa şi Marea Britanie sunt învinuiţi pe nedrept de fapte care afectează societatea, relevă un studiu prezentat de un cunoscut ONG din ţară – Institutul de Politici Publice. Documentul mai arată că, în ultimul an, acuzele s-au intensificat, iar întreg fenomenul s-a extins în discursurile electorale susţinute de reprezentanţii partidelor extremiste. Calificative precum invadator, şomer, cerşetor, infractor, criminal, suspect de şedere ilegală şi chiar de terorism le-au fost cel mai des atribuite, iar presa a fost principalul conductor al mesajelor radicale şi xenofobe, susţine, la rându-i, un alt ONG – Centrul Român de Politici Europene. Potrivit acestuia, în Franţa sau Marea Britanie, românul nu este şomer sau sărac, ci, mai degrabă, calificat şi activ, dar cu opţiuni limitate pe piaţa muncii. Astfel, 61% dintre migranţii români şi bulgari au studii medii, iar 19% au studii superioare. În privinţa aşa-numitului turism social, doar între 1 şi 5% dintre români şi bulgari solicită un astfel de sprijin, susţine Centrul Român de Politici Europene, care a studiat datele publicate de Comisia Europeană, Institutul de Statistică din Franţa şi Departamentul de Pensii din Marea Britanie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 03.07.2014, 11:40
Cetăţenii români şi bulgari care muncesc în Franţa şi Marea Britanie sunt învinuiţi pe nedrept de fapte care afectează societatea, relevă un studiu prezentat de un cunoscut ONG din ţară – Institutul de Politici Publice. Documentul mai arată că, în ultimul an, acuzele s-au intensificat, iar întreg fenomenul s-a extins în discursurile electorale susţinute de reprezentanţii partidelor extremiste. Calificative precum invadator, şomer, cerşetor, infractor, criminal, suspect de şedere ilegală şi chiar de terorism le-au fost cel mai des atribuite, iar presa a fost principalul conductor al mesajelor radicale şi xenofobe, susţine, la rându-i, un alt ONG – Centrul Român de Politici Europene. Potrivit acestuia, în Franţa sau Marea Britanie, românul nu este şomer sau sărac, ci, mai degrabă, calificat şi activ, dar cu opţiuni limitate pe piaţa muncii. Astfel, 61% dintre migranţii români şi bulgari au studii medii, iar 19% au studii superioare. În privinţa aşa-numitului turism social, doar între 1 şi 5% dintre români şi bulgari solicită un astfel de sprijin, susţine Centrul Român de Politici Europene, care a studiat datele publicate de Comisia Europeană, Institutul de Statistică din Franţa şi Departamentul de Pensii din Marea Britanie.
Guvernul României a aprobat propunerea Ministerului Educaţiei de a organiza prima conferinţă anuală „Limba română în lume”. Aceasta va avea loc în Arizona, Statele Unite, în perioada 9 – 13 octombrie. Potrivit Ministerului, decizia ca prima conferinţă să fie găzduită de Arizona State University se datorează, printre altele, faptului că aici a fost înfiinţat, încă din 2011, un lectorat de limba română. De asemenea, numărul studenţilor care au aplicat, în acest an universitar, pentru programul „Limba română” este de peste 200 – cel mai mare număr de studenţi din lectoratele româneşti existente, precizează Ministerul Educaţiei.
Utilizatorii de cartele telefonice preplătite – cartelele pre-pay – vor fi obligati să-şi declare datele din cartea de identitate la compania de telefonie mobilă. Prevederea a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor, care este cameră decizională. Legea va fi trimisă şefului statului, Traian Basescu, pentru promulgare şi, în termen de cel mult un an, companiile de telefonie mobilă vor înregistra datele de identificare ale tuturor celor care utilizează cartele preplătite. În cazul celor care nu-şi declară datele în termen de un an de la intrarea în vigoare a legii, serviciul de telefonie va fi blocat. Iniţiatorii susţin că legea este absolut necesară, deoarece cartelele telefonice preplătite pot fi utilizate la infracţiuni. Pe de altă parte, de la începutul acestei luni, utilizatorii români de telefonie mobilă vor plăti serviciul de roaming cu până la 55% mai puţin, odată cu aplicarea unei directive europene.
