Jurnal românesc – 30.09.2014
Organizarea congresului românilor de pretutindeni, pe care Guvernul îl pregătea pentru 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, la Palatul Parlamentului, continuă să fie incertă, din cauza neînţelegerilor dintre Executiv şi Comisia parlamentară pentru diaspora. În timpul vizitei făcute zilele acestea în Grecia, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a declarat că discuţiile se poartă asupra datei, metodologiei şi bugetului evenimentului, care, prin lege, este organizat sub auspiciile Parlamentului de la Bucureşti. Recent, mai mulţi membri ai Comisiei parlamentare pentru românii de pretutindeni au cerut demisia ministrului Stanoevici, pe care l-au acuzat că nu a consultat Legislativul în privinţa alegerii datei congresuluii. Organizarea anuală a unui congres al românilor din întreaga lume este prevăzută în Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aprobată încă din 2007.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 30.09.2014, 12:58
Organizarea congresului românilor de pretutindeni, pe care Guvernul îl pregătea pentru 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, la Palatul Parlamentului, continuă să fie incertă, din cauza neînţelegerilor dintre Executiv şi Comisia parlamentară pentru diaspora. În timpul vizitei făcute zilele acestea în Grecia, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a declarat că discuţiile se poartă asupra datei, metodologiei şi bugetului evenimentului, care, prin lege, este organizat sub auspiciile Parlamentului de la Bucureşti. Recent, mai mulţi membri ai Comisiei parlamentare pentru românii de pretutindeni au cerut demisia ministrului Stanoevici, pe care l-au acuzat că nu a consultat Legislativul în privinţa alegerii datei congresuluii. Organizarea anuală a unui congres al românilor din întreaga lume este prevăzută în Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aprobată încă din 2007.
Situaţia comunităţii româneşti din Portugalia s-a aflat pe agenda discuţiei pe care şeful diplomaţiei, Titus Corlăţean, a avut-o, la Bucureşti, cu vicepremierul lusitan, Paulo Portas. Cei doi au apreciat că românii din Portugalia, care formează cea mai numeroasă comunitate provenită dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, este un exemplu de integrare reuşită. Cu acestă ocazie, ministrul Corlăţean a mulţumit pentru modul în care autorităţile portugheze s-au implicat, în special în ultimul deceniu, în procesul de integrare a cetăţenilor români.
30 septembrie este ultima zi în care impozitele pe clădiri, terenuri şi mijloacele de transport pot fi plătite fără penalităţi, atrag atenţia autorităţile locale. De miercuri, pentru sumele neachitate se aplică majorări de întârziere de 2% pentru fiecare lună. Plata impozitelor se poate face şi online, la adresa www.ghiseul.ro.
Primii militari români care vor fi instruiţi pentru a pilota avioane F-16 au plecat, astăzi, în Portugalia. Este vorba de un detaşament de 23 de ofiţeri şi maiştri militari ai Forţelor Aeriene Române. În total, peste 80 de piloţi, membri ai personalului tehnico-ingineresc şi specialişti în planificare vor participa la cursul organizat, în următorii doi ani, în Portugalia. Avioanele F-16 urmează să intre în dotarea Forţelor Aeriene Române începând din 2016.
Delta Dunării este vulnerabilă în faţa schimbărilor climatice preconizate pentru următoarele decenii, relevă un studiu al organizaţiei World Wide Fund România. Potrivit cercetării, creşterea temperaturii medii anuale afectează atât calitatea apei, florei şi faunei, cât şi sănătatea oamenilor sau economia zonei. ONG-ul apreciază că o măsură esenţială ar fi refacerea zonelor umede, îndiguite în perioada comunistă şi transformate în terenuri agricole. Cu cele 5.400 de specii de plante şi animale, această zonă este a treia din lume în ceea ce priveşte biodiversitatea, după Bariera de corali din Australia şi Arhipelagul Galapagos din Ecuador. Rezervaţia biosferei Delta Dunarii a fost inclusă, la începutul anilor ’90, în patrimoniul UNESCO.
Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, participă, zilele acestea, la cea de-a X-a Conferinţă a Oraşelor şi Regiunilor Europene, organizată de Primăria din Viena. Printre temele majore se numără imigraţia, deschiderea IMM-urilor în zonele sărace şi tendinţa oraşelor de a se mări prin zone metropolitane.
