Jurnal românesc – 23.10.2014
Autorităţile române au emis, în 2013, peste 11 mii de permise de rezidenţă pentru cetăţeni străini, a anunţat Biroul de Statistică al UE, Eurostat. România este una dintre ţările cu un număr redus de rezidenţi străini, atât ca număr, cât şi ca pondere raportată la populaţie – şase rezidenţi la 10.000 de locuitori. După ţările de origine, cei mai mulţi dintre aceştia au venit din Rep.Moldova, circa două mii, Siria, peste 1.300, şi Turcia, aproximativ 1.200. Mai bine de două treimi din permisele de rezidenţă în România au fost acordate pentru studii şi din motive familiale. Anul trecut, în întreaga UE au fost eliberate aproape două milioane şi jumătate de permise de rezidenţă, potrivit cifrelor prezentate de Eurostat.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 23.10.2014, 12:16
Autorităţile române au emis, în 2013, peste 11 mii de permise de rezidenţă pentru cetăţeni străini, a anunţat Biroul de Statistică al UE, Eurostat. România este una dintre ţările cu un număr redus de rezidenţi străini, atât ca număr, cât şi ca pondere raportată la populaţie – şase rezidenţi la 10.000 de locuitori. După ţările de origine, cei mai mulţi dintre aceştia au venit din Rep.Moldova, circa două mii, Siria, peste 1.300, şi Turcia, aproximativ 1.200. Mai bine de două treimi din permisele de rezidenţă în România au fost acordate pentru studii şi din motive familiale. Anul trecut, în întreaga UE au fost eliberate aproape două milioane şi jumătate de permise de rezidenţă, potrivit cifrelor prezentate de Eurostat.
Noua Comisie Europeană, în care propunerea României, social-democrata Corina Creţu, va ocupa portofoliul politicii regionale, îşi va prelua, de la 1 noiembrie, atribuţiile, dupa votul favorabil din plenul Parlamentului European. Viitorul cabinet, propus de luxembughezul Jean-Claude Juncker, care-l înlocuieşte, ca şef al Comisiei, pe portughezul Jose Manuel Barroso, a fost votat de 423 de eurodeputaţi, în timp ce 209 s-au pronunţat împotrivă, iar 67 s-au abţinut de la vot. În cazul României, Corina Creţu îl înlocuieşte pe Dacian Cioloş, cel care a ocupat, cu succes, portofoliul agriculturii. Între altele, Cioloş este considerat artizanul Politicii Agricole Comune (PAC) – un proiect gigant, menit să reformeze domeniul la nivelul întregii Uniuni Europene.
Tinerii interesaţi de mediul de afaceri se pot înscrie în programul ”România Start-up”. Proiectul, finanţat cu fonduri europene, a fost lansat marţi de Guvernul de la Bucureşti. Peste 150 de milioane de euro vor fi folosiţi pentru educaţia antreprenorială a copiilor şi tinerilor, a precizat ministrul delegat pentru IMM-uri, Florin Jianu.
În scurt timp, România nu va mai fi dependentă de importul de gaze, întrucât ponderea acestuia în necesarul intern a scăzut de la 35%, în urmă cu câţiva ani, la 9 – 10%, anul acesta. Declaraţia a fost facuta de preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ. Mai mult, a spus el, pentru noiembrie 2014, procentul stabilit pentru gazul de import este de 2%, în condiţiile în care în alţi ani, în aceeaşi lună, procentul era cuprins între 20 şi 40%. Havrileţ a amintit că, în septembrie, Guvernul a decis menţinerea preţurilor la gazele naturale din producţia internă şi amânarea, până în 2021, a liberalizării pieţei gazelor pentru consumatorii casnici.
Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul patru mondial, a învins-o, clar, în doua seturi, 6-0, 6-2, pe americanca Serena Williams, liderul mondial, în cadrul Grupei Roşii de la Turneul Campioanelor de la Singapore. În primul meci din grupă, Halep câştigase, tot cu 2-0, în faţa lui Eugenie Bouchard (Canada). Cu aceste rezultate, Simona Halep este practic calificată în semifinalele turneului, care a adunat la start cele mai bune opt jucătoare ale sezonului. Performanţele care i-au permis Simonei Halep să ajungă la Singapore sunt căştigarea turneelor de la Doha şi Bucureşti, finalele jucate la Madrid şi Roland Garros şi semifinala de la Wimbledon. Ea este a treia reprezentantă a Romaniei la Turneul Campioanelor, după Virginia Ruzici, în 1983 şi 1984, si Irina Spîrlea, în 1998.
