Jurnal românesc – 19.12.2014
Proiectele bugetului şi al asigurărilor sociale de stat pentru 2015 se află în dezbaterea plenului reunit al Parlamentului de la Bucureşti, urmând ca duminică să aibă loc votul final. Documentele au fost aprobate în comisiile de specialitate şi au suferit unele modificări, cele mai multe impuse de restructurarea recentă a Executivului condus de social-democratul Victor Ponta. Sunt schimbări în domeniul alocării de fonduri pentru ministere şi a fost aprobat un mecanism de susţinere a primăriilor fruntaşe la atragerea de bani europeni. Nu au fost modificate însă ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană. În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor sociale, va avea loc o majorare a pensiilor anul viitor cu 5%, dar şi creşterea pensiei minime garantate de la 350 la 400 de lei (cca.90 euro). Noua construcţie bugetară se bazează pe un deficit de 1,8% din PIB, o inflaţie de 2,2% şi o creştere economică de 2,5%.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 19.12.2014, 11:45
Proiectele bugetului şi al asigurărilor sociale de stat pentru 2015 se află în dezbaterea plenului reunit al Parlamentului de la Bucureşti, urmând ca duminică să aibă loc votul final. Documentele au fost aprobate în comisiile de specialitate şi au suferit unele modificări, cele mai multe impuse de restructurarea recentă a Executivului condus de social-democratul Victor Ponta. Sunt schimbări în domeniul alocării de fonduri pentru ministere şi a fost aprobat un mecanism de susţinere a primăriilor fruntaşe la atragerea de bani europeni. Nu au fost modificate însă ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană. În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor sociale, va avea loc o majorare a pensiilor anul viitor cu 5%, dar şi creşterea pensiei minime garantate de la 350 la 400 de lei (cca.90 euro). Noua construcţie bugetară se bazează pe un deficit de 1,8% din PIB, o inflaţie de 2,2% şi o creştere economică de 2,5%.
Piaţa auto din România a înregistrat, în primele 11 luni ale anului, în premieră, o creştere faţă de perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, producţia naţională de profil a scăzut cu aproape trei procente şi jumătate, potrivit datelor prezentate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile. 2014 este primul an de creştere al pieţei auto după şase ani consecutivi de scăderi puternice. După primele 11 luni din acest an, volumul total al vânzărilor de autovehicule a crescut cu 24%. În funcţie de tipul de combustibil, preferate au fost maşinile cu motoarele diesel. Marca autohotnă Dacia se află în continuare pe primul loc, urmată de Volkswagen, Skoda, Renault, Ford şi Opel. Pe de altă parte, în raport se remarcă şi o evoluţie pe plan european în această privinţă, în principal pentru Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie
Patriarhia Română a solicitat Consiliului Consultativ al Cultelor o întrunire extraordinară pentru stabilirea unor măsuri şi acţiuni comune în vederea susţinerii statutului actual al orei de religie în învăţământul de stat. Totodată Sfântul Sinod a hotărât informarea de către centrele eparhiale a profesorilor de religie şi a părinţilor că, până la adoptarea de către Parlamentul României a unei noi forme a Legii educaţiei naţionale, statutul consacrat al orei de Religie rămâne nemodificat. Potrivit Patriarhiei, parohiile şi şcolile vor încheia parteneriate pentru dezvoltarea cooperării cu scopul ajutorării elevilor din familii sărace sau cu risc de abandon şcolar şi pentru susţinerea şi îmbunătăţirea predării orei de religie. Curtea Constituţională a decis că obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională. O astfel de solicitare va trebui făcută doar de cei care vor să studieze disciplina.
Indemnizaţiile la care au dreptul românii deportaţi sau închişi de regimurile instaurate între 1940-1945, în cuantum lunar cuprins între 200-250 lei, şi care urmau să fie acordate începând cu anul viitor, au fost amânate la plată de către Guvern cu doi ani, până în ianuarie 2017. Legea în vigoare stabilea că cetăţenii români care, în această perioadă au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind deportaţi în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate sau privaţi de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, au dreptul la o indemnizaţie lunară de 250 lei pentru fiecare an de deportare ori de detenţie sau de 200 lei pentru fiecare an de strămutare, de muncă forţară sau de evacuare din propria locuinţă. În plus, indemnizaţiile reparatorii la care au dreptul revoluţionarii care, în decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri de oameni, construind şi menţinând baricade împotriva forţelor regimului comunist, şi copiii eroilor-martiri, au fost amânate la plată de Guvern pentru următorii doi ani, până în 2017.
