Jurnal românesc – 26.03.2015
UE a alocat Românei 24 de milioane de euro în cadrul Programului multianual 2014-2020 pentru azil, migraţie şi integrare. Potrivit unui comunicat publicat miercuri de Comisia Europeană, cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 21,9 milioane de euro, vor proveni din Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (AMIF). Pe lângă acestea, România va beneficia de sume suplimentare, circa 600 de mii euro, pentru acţiuni de relocare, respectiv peste 1,9 milioane de euro pentru proiecte de returnare şi reintegrare a migranţilor în ţările de origine. Migraţia reprezintă una dintre cele zece priorităţi ale actualei CE.
România Internațional, 26.03.2015, 12:32
UE a alocat Românei 24 de milioane de euro în cadrul Programului multianual 2014-2020 pentru azil, migraţie şi integrare. Potrivit unui comunicat publicat miercuri de Comisia Europeană, cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 21,9 milioane de euro, vor proveni din Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (AMIF). Pe lângă acestea, România va beneficia de sume suplimentare, circa 600 de mii euro, pentru acţiuni de relocare, respectiv peste 1,9 milioane de euro pentru proiecte de returnare şi reintegrare a migranţilor în ţările de origine. Migraţia reprezintă una dintre cele zece priorităţi ale actualei CE.
Aflat într-o vizită la Chişinău, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr, a discutat cu vice-ministrul moldovean al culturii, Igor Şarov, despre cooperarea bilaterală în domeniul culturii şi al prezervării identităţii culturale româneşti. Oficialul de la Bucuresti a subliniat că Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE va continua să susţină dezvoltarea şi consolidarea mass-media de limba română în Republica Moldova. Şarov a salutat sprijinul oferit şi a evidenţiat că cele două ţări au un patrimoniu cultural comun de o mare anvergură şi diversitate, care merită valorificat prin acţiuni şi proiecte comune. El a subliniat necesitatea ca un volum cât mai mare de carte românească de actualitate, din domenii diverse, să ajungă constant la publicul interesat din Republica Moldova.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a primit, miercuri, la Paris, medalia Senatului Republicii Franceze, în semn de recunoaştere a contribuţiei sale la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. Distincţia i-a fost înmânată la finalul unei întrevederi avute cu vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri externe, apărare şi forţe armate a Senatului francez, Daniel Reiner. Aflat într-o vizită oficială de doua zile la Paris, Sorin Oprescu participă la Reuniunea Primarilor Oraşelor Europene, ce vizează crearea unui dialog mai strâns între oraşe, prin schimburi frecvente de studii şi bune practici, dar şi semnarea unei angajament al primarilor prezenţi.
Turismul românesc are nevoie de o promovare mai agresivă pentru a redeveni competitiv şi pentru a creşte numărul de turişti străini care vin în ţară, a afirmat la Radio România Actualităţi, consultantul în turism Traian Bădulescu. In opinia sa, românii din diaspora pot promova România, dar în acelalşi timp pot alege să îşi petreacă vacanţele acasă şi nu in alte ţări. Potrivit lui Bădulescu, turiştii străini care vin în România preferă circuitele culturale, însă cei mai mulţi sunt pentru întâlniri de afaceri.
România va trece oficial, în noaptea de 28 spre 29 martie, la ora de vară, ceasurile urmând să fie date înainte cu o oră. Astfel, ora 3.00 va deveni ora 4.00, iar duminică va fi cea mai scurtă zi din an, cu numai 23 de ore. Diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore. 70 de trenuri, din care 8 internationale, aflate în circulaţie duminică, între orele 3,00 si 4,00, vor ajunge la destinaţie cu orare modificate. Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vara se face în aceeaşi zi, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina, Bulgaria, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare. În România, ora de vară se aplică din anul 1979 si are ca scop folosirea optimă a luminii naturale şi reducerea iluminatului artificial.
