Jurnal românesc – 17.07.2015
Angajaţii cu normă întreagă din România au lucrat
anul trecut cel mai mult din UE pe parcursul unei săptămâni, 41 de ore, în
stagnare faţă de precedenţii doi ani, potrivit unui raport al Fundaţiei
Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound).
Angajaţii din România sunt urmaţi de cei din Luxemburg şi Marea Britanie (40,9
ore/săptămână), Portugalia (40,4 ore), Germania (40,3 ore) şi Polonia (40,2
ore).La polul opus se situează angajaţii din Finlanda
şi Franţa, care pe parcursul unei săptămâni au lucrat 37,3 ore. Orele lucrate
se referă doar la locul de muncă principal, excluzând o a doua slujbă sau
activităţi part-time.În România, programul de lucru negociat colectiv
este de 40 de ore pe săptămână, maxim în UE.Eurofound este
un organism comunitar înfiinţat în 1975 de Consiliul European, pentru a
contribui la planificarea şi proiectarea unor condiţii mai bune de viaţă şi
muncă în Europa.
Mihai Pelin, 17.07.2015, 12:07
Angajaţii cu normă întreagă din România au lucrat
anul trecut cel mai mult din UE pe parcursul unei săptămâni, 41 de ore, în
stagnare faţă de precedenţii doi ani, potrivit unui raport al Fundaţiei
Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound).
Angajaţii din România sunt urmaţi de cei din Luxemburg şi Marea Britanie (40,9
ore/săptămână), Portugalia (40,4 ore), Germania (40,3 ore) şi Polonia (40,2
ore).La polul opus se situează angajaţii din Finlanda
şi Franţa, care pe parcursul unei săptămâni au lucrat 37,3 ore. Orele lucrate
se referă doar la locul de muncă principal, excluzând o a doua slujbă sau
activităţi part-time.În România, programul de lucru negociat colectiv
este de 40 de ore pe săptămână, maxim în UE.Eurofound este
un organism comunitar înfiinţat în 1975 de Consiliul European, pentru a
contribui la planificarea şi proiectarea unor condiţii mai bune de viaţă şi
muncă în Europa.
La solicitarea Ministerului
Sănăţii,
Guvernul de la Bucureşti a aprobat Normele metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 91/2014 privind acordarea unei zile lucrătoare libere pe an
pentru îngrijirea sănătăţii copilului. Conform actului normativ, părinţii sau
reprezentanţii legali ai copiilor minori cu vârste între 0 şi 18 ani vor
beneficia de o zi liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului. Ziua liberă
urmează să se acorde unuia dintre părinţi, la alegere, respectiv a reprezentantului legal al copilului, în baza unei cereri
depusă cu 15 zile înainte de vizita la medic. Părintele care solicită ziua
liberă trebuie, de asemenea, să dea o declaraţie pe propria raspundere, conform
căreia nu s-a mai solicitat o zi liberă în acel an, şi nici nu se va solicita.Pentru familiile sau
persoanele cu 2 copii se acordă tot o zi lucrătoare liberă pe an, ca
şi în cazul unui singur copil. Controlul medical se poate efectua atât în
sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat.
Cu mai puţin de
630 de mii de şomeri, România ocupă o poziţie favorabilă în rândul statelor
din UE, aflându-se pe locul opt (6,8%) în topul ţărilor cu cele mai mici rate ale şomajului. Deşi,
în general România ocupă o poziţie mai bună la capitolul şomaj decât state precum
Franţa (10,3%), Polonia (9%) sau chiar Olanda (7,4%), ţara este pe o poziţie
nefavorabilă atunci când vine vorba de şomajul în rândul tinerilor. Astfel,
potrivit datelor raportate de Institutul de Statistică la Eurostat (biroul de
statistică al Comisiei Europene), rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste
de sub 25 de ani este de 24% în România, peste media europeană de 22,2%.
Totuşi, situaţia din România este mai bună decât cea din state precum Spania,
cu un şomaj record în rândul tinerilor, de 53%, Grecia (52%) şi Croaţia (45%).
Aproape trei
milioane de turişti străini au vizitat România de la începutul anului, în
creştere faţă de perioada similară a anului trecut. Potrivit datelor
Institutului Naţional de Statistică, majoritatea vizitatorilor străini sunt din
Europa. Printre destinaţiile preferate se numără Alba Iulia, Sighişoara, Cluj,
Sibiu, Braşov, Bucureşti sau Delta Dunării. Turiştii străini ajung şi pe
litoralul românesc, cei mai mulţi dintre ei fiind germani şi israelieni.
Ultimii ajung mai uşor în România după
ce, din această vară, există un zbor
săptămânal din Israel cu aterizare
pe aeroportul Mihail Kogalniceanu, lângă Constanţa. În ce priveşte
plecările turiştilor români în străinătate înregistrate la punctele de
frontieră, şi aici s-a resimţit o creştere de 9%. Apoape cinci milioane de
români au călătorit peste graniţă în primele cinci luni ale anului.
