Jurnal românesc – 7.08.2015
Reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din diaspora, parlamentari din România şi din Republica Moldova, precum şi conferenţiari din principalele centre universitare din ţară participă la cea de-a XIII-a ediţie a Universităţii de Vară de la la Izvoru Mureşului, care se va desfăşura în perioada 10-16 august. ICR, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor, susţine participarea la această manifestare a 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 07.08.2015, 12:21
Reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din diaspora, parlamentari din România şi din Republica Moldova, precum şi conferenţiari din principalele centre universitare din ţară participă la cea de-a XIII-a ediţie a Universităţii de Vară de la la Izvoru Mureşului, care se va desfăşura în perioada 10-16 august. ICR, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor, susţine participarea la această manifestare a 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora.
Tema ediţiei este România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO, printre subiectele dezbătute numărându-se cele care vizează problematica drepturilor minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani, dar şi apropierea dintre România şi Basarabia sau situaţia românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Printre invitaţii din acest an se mai numără preşedintele României, prim-ministrul, reprezentanţii comisiilor care răspund de problematica românilor de pretutindeni în Parlamentul de la Bucureşti, miniştri, analişti jurnalişti, studenţi.
PNL Diaspora a anunţat că organizează, de vineri până duminică, o primă ediţie a şcolii sale de vară, care va avea loc la Făgăraş. Temele centrale ale acesteia sunt problemele cu care se confruntă românii din diaspora, legislaţia electorală, implicarea liberalilor din diaspora la alegerile locale şi generale din 2016.
Premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleţ, a anunţat începutul procesului de lichidare a celor trei bănci implicate în aşa-numitul furt al secolului, în urma căruia un miliard de dolari a dispărut la sfârşitul anului trecut, iar sistemul financiar al republicii a fost grav afectat. Ideea lichidării celor trei bănci este susţinută şi de Bănca Naţională, potrivit careia acestea nu au viitor şi nu sunt viabile din punct de vedere financiar. Desfiinţarea băncilor e şi condiţia principală pusă Chişinăului de de Fondul Monetar Internaţional pentru negocierea unui nou împrumut.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a avertizat, joi, din nou, autorităţile asupra dezechilibrelor economice pe care le-ar putea crea măsurile suplimentare de relaxare fiscală. El a apreciat că, pentru o creştere economică sustenabilă, trebuie rezolvate problemele de productivitate şi cele legate de locurile de muncă. Marţi, Isărescu precizase ca nu este împotriva relaxării fiscale sau a noului Cod fiscal, dar se declarase îngrijorat de aplicarea concomitentă a mai multor măsuri cu impact bugetar semnificativ.
Riscurile derivă şi din situaţia externă, pe fondul prelungirii incertitudinilor legate de Grecia şi al evoluţiilor economice din China – a mai spus guvernatorul. Tot marţi, şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schächter, şi reprezentantul rezident al Fondului, Guillermo Tolosa, au recomandat autorităţilor de la Bucureşti să tempereze viteza de aplicare a măsurilor de relaxare prevăzute în noul Cod Fiscal şi să revizuiască planurile de cheltuieli. Ei sugerează factorilor de decizie să reanalizeze în Parlament noul Cod fiscal şi să redimensioneze reducerile de impozite şi taxe propuse, pentru a conserva stabilitatea macroeconomică.
Senatul Statelor Unite a aprobat numirea lui Hans Klemm în funcţia de ambasador la Bucureşti. România este un prieten şi un partener strategic – a declarat Klemm în faţă membrilor Comisiei pentru relaţii externe a Senatului de la Washington, angajându-se să consolideze relaţiile bilaterale şi să susţină eforturile anticorupţie. Ultimul ambasador plenipotenţiar la Bucureşti a fost Mark Gitenstein, care şi-a încheiat mandatul în decembrie 2012, după care misiunea diplomatică a fost condusă de interimari. În presa română, Statelor Unite li s-a reproşat că nu trimit ambasador plin în una din ţările cu care au un parteneriat strategic şi într-un context regional dificil, generat de criza din Ucraina vecină.
