Jurnal românesc – 19.08.2015
România a exportat în primele 6 luni ale acestui an bunuri şi servicii de 27 de miliarde de euro,
conform biroului de statistică al Uniunii Europene – EUROSTAT. În aceeaşi
perioadă, importurile României au fost de peste 30 de miliarde de euro, astfel
că balanţa comercială în prima jumătate a anului a fost negativă şi a depăşit 3
miliarde de euro. Comerţul exterior al României este relativ echilibrat cu
ţările din afara UE, înregistrând un plus de 100 de milioane, în timp ce
balanţa comercială cu ţările membre este negativă, ajungând la aproape 3,5
miliarde de euro.
România Internațional, 19.08.2015, 12:10
România a exportat în primele 6 luni ale acestui an bunuri şi servicii de 27 de miliarde de euro,
conform biroului de statistică al Uniunii Europene – EUROSTAT. În aceeaşi
perioadă, importurile României au fost de peste 30 de miliarde de euro, astfel
că balanţa comercială în prima jumătate a anului a fost negativă şi a depăşit 3
miliarde de euro. Comerţul exterior al României este relativ echilibrat cu
ţările din afara UE, înregistrând un plus de 100 de milioane, în timp ce
balanţa comercială cu ţările membre este negativă, ajungând la aproape 3,5
miliarde de euro.
Primarii,
consilierii judeţeni şi locali care au fost condamnaţi la închisoare cu
suspendare nu-şi vor mai pierde mandatul, potrivit unei propuneri legislative
de modificare a Statutului aleşilor locali, semnată de un grup de 16
parlamentari de la toate partidele parlamentare. Iniţiativa legislativă, semnată
de 6 deputaţi PSD, 6 UDMR, 2 PNL, unul de la minorităţi şi unul de la PC-PLR,
se află în dezbatere publică pe site-ul Camerei Deputaţilor. Legea aflată în
vigoare prevede că aleşii locali îşi pierd mandatul în cazul unei condamnări,
prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de
libertate, actul normativ nefăcând distincţia între pedeapsa la închisoare
cu suspendare şi cea cu executare.
Construcţia în
România a noii linii de producţie de elicoptere Super-Puma ar urma să înceapă în a doua jumătate a lunii
octombrie, a anunţat Ministerul Economiei. Procesul de recrutare a primului lot
de angajaţi cu înaltă calificare a fost aproape finalizat. Demersurile au
început după ce Guvernul de la Bucureşti şi concernul Airbus Helicopters au
semnat o înţelegere în acest sens în septembrie anul trecut. Fabrica va fi
integrată în parcul tehnologic aerospaţial de pe platforma IAR Braşov. Primul
elicopter civil Super Puma ar urma să fie lansat în 2017, iar varianta militară
în anul următor.
Efectele secetei
vor fi discutate în Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor marţea
viitoare, a anunţat preşedintele acesteia, liberalul Nini Săpunaru. La
dezbateri au fost invitaţi ministrul de resort, Daniel Constantin, precum şi
reprezentanţi ai asociaţiilor din domeniu. Opoziţia liberală critică
guvernul pentru că nu a luat din timp măsuri împotriva secetei. Ministrul agriculturii a
declarat, luni, că pentru fermierii mici care au avut pierderi mai mari de 30%
din cauza secetei se va acorda un ajutor de la bugetul statului, dar în cazul
fermierilor mari trebuie anunţată Comisia Europeană. In privinţa refacerii infrastructurii
de irigaţii, Constantin a spus că în total este nevoie de peste 1,4 miliarde de
euro.
Patriarhia Română şi eparhiile sale
au declarat în 2014 la Ministerul de Finanţe profituri totale de aproape 7,5
milioane de euro, bani înregistraţi în contabilitate ca excedent, pentru că
structurile Bisericii Ortodoxe Române sunt entităţi juridice fără scop
patrimonial, scrie gandul.info. Cea mai bănoasă eparhie a BOR este
Arhiepiscopia Bucureştilor, cu un profit anul trecut de 1,67 milioane euro,
urmată de Mitropolia Moldovei, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor şi de
Arhiepiscopia Timişoarei. Doar două sunt eparhiile care au ieşit pe minus în
2014: la Craiova s-a raportat o gaură de peste 2,3 milioane de euro, iar la
Episcopia Severinului şi Strehaiei pierderea a fost de peste 75.000 euro.
Fiscul a descoperit, după o
săptămână de verificări, că o sumă de până la 495 de milioane de euro nu poate
fi justificată de primele 313 persoane a căror avere a fost deja verificaă de
inspectorii ANAF. Cele mai multe dintre aceste persoane, 65, sunt din regiunea
Bucureşti-Ilfov. Sumele în plus au fost
calculate prin diferenţa dintre alocările de fonduri (cheltuieli, constituiri
de depozite, investiţii etc.) dintr-o perioadă, din care au fost scăzute
sursele neimpozabile şi veniturile declarate în aceeaşi perioadă. ANAF a făcut
verificările în cadrul Programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor
fizice, pe care l-a declanşat pe 6 august.
