Jurnal românesc – 1.09.2015
România a preluat comanda şi controlul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est a NATO, care va avea în subordine două comandamente ale Alianţei de integrare a forţelor, care funcţionează la Bucureşti şi la Sofia. Intenţia României de a găzdui sediul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est a NATO fusese anunţată încă din anul 2014, însă nici Ministerul român al Apărării, nici Alianţa Nord-Atlantică nu precizaseră amplasamentul exact. Înfiinţată pentru a răspunde noilor provocări de securitate de pe Flancul Estic, Divizia Multinaţională de Sud-Est a NATO va prelua în subordine Divizia 1 Infanterie din Bucureşti, una dintre cele trei mari unităţi ale Forţelor Terestre ale României.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 01.09.2015, 12:38
România a preluat comanda şi controlul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est a NATO, care va avea în subordine două comandamente ale Alianţei de integrare a forţelor, care funcţionează la Bucureşti şi la Sofia. Intenţia României de a găzdui sediul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est a NATO fusese anunţată încă din anul 2014, însă nici Ministerul român al Apărării, nici Alianţa Nord-Atlantică nu precizaseră amplasamentul exact. Înfiinţată pentru a răspunde noilor provocări de securitate de pe Flancul Estic, Divizia Multinaţională de Sud-Est a NATO va prelua în subordine Divizia 1 Infanterie din Bucureşti, una dintre cele trei mari unităţi ale Forţelor Terestre ale României.
Legea privind votul prin corespondenţă figurează printre priorităţile sesiunii parlamentare de toamnă de la Bucuresti, care a început pe 1 septembrie. La Parlament sunt înregistrate nu mai puţin de patru proiecte pe această temă, însă partidele nu au ajuns la un acord în sesiunea trecută. Declaraţiile reprezentanţilor Puterii şi Opoziţiei arată că partidele se poziţionează în continuare diferit în această problemă. PSD l-a mandatat pe Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, să trimită proiectul privind „principiile legii votului prin corespondenţă” către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), pentru ca abia apoi să înceapă discuţiile în Parlament.
Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de Cod Electoral, vicepreşedintele PNL Mihai Voicu, a spus că parlamentarii şi AEP nu trebuie să omită opinia celor din Diaspora în privinţa legii votului prin corespondenţă şi că proiectul liberalilor este singurul care conţine prevederi agreate de cetăţenii români din străinătate. Legea a devenit subiect fierbinte de dezbatere după dezastrul organizatoric din toamna anului trecut, când, din cauza numarului insuficient de secţii de votare, mii de români din străinătate nu şi-au putut exercita dreptul de vot la scrutinul prezidenţial, deşi stătuseră la coadă ore în şir.
După mai bine de două decenii, în urma numeroaselor solicitări din partea comunităţii româneşti, misiunea diplomatică a României la Cernăuţi este foarte aproape de deschiderea unui birou consular în localitatea Slatina, de peste Tisa. Demersurile diplomatice între România şi Ucraina sunt întreprinse şi se aşteaptă doar acordul Ministeului de Externe de la Kiev. De interes pentru românii de peste Tisa sunt permisele de mic trafic, aşa cum prevede acordul dintre guvernele României şi Ucrainei din octombrie anul trecut, pentru locuitorii din zonele de frontieră ale celor două ţări. Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a frontierei comune, iar de prevederile lui beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Deschiderea Biroului Consular la Slatina şi eliberarea primelor permise de mic trafic pentru comunitatea românească din Transcarpatia sunt priorităţile principale ale Cosulatului General de la Cernăuţi.
În România, cardul de sănătate este obligatoriu de la 1 septembrie şi devine astfel singurul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale în sistemul public pentru asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani. Acordarea serviciilor medicale de urgenţă nu va fi condiţionată de prezentarea acestuia, în schimb în cazul afecţiunilor cronice pacienţii vor fi nevoiţi să îl folosească la toţi furnizorii – de la medic, la farmacist. În prezent, aproape 15 milioane de carduri sunt deja emise, iar până la finalul anului vor fi gata alte aproape 600.000. Cei care au primit cardul, dar nu l-au activat până acum, o pot face în orice moment, chiar şi după 1 septembrie. Potrivit autorităţilor, cardul de sănătate este valid atâta timp cât plăteşti asigurări plus trei luni.
