Jurnal românesc – 3.09.2015
Prioritatea absolută a
Bucureştiului este Republica Moldova – a declarat, miercuri, la Bucureşti,
premierul Victor Ponta, la reuniunea anuală a diplomaţilor români. El
le-a cerut acestora să promoveze interesele statului vecin, ex-sovietic,
majoritar romanofon, aşa cum fac pentru interesele României. Ponta s-a aflat la
Chişinau pe 27 august, cand Republica Moldova aniversa 24 de ani de la
proclamarea independenţei faţă de Moscova. El a a fost primit de preşedintele
Nicolae Timofti şi s-a întâlnit cu noul sau omolog, Valeriu Streleţ, pe care
l-a asigurat din nou de susţinerea României pentru aspiraţiile europene ale
Chişinaului. Anul trecut, Republica Moldova a încheiat acorduri de asociere şi
liber schimb cu UE, a carei membră speră să devină în 2020.
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române are loc până pe 4 septembrie şi are ca
temă România şi provocările de securitate la limitele spaţiului european
şi euro-atlantic. Riscuri, oportunităţi şi acţiune diplomatică.
Mihai Pelin, 03.09.2015, 12:10
Prioritatea absolută a
Bucureştiului este Republica Moldova – a declarat, miercuri, la Bucureşti,
premierul Victor Ponta, la reuniunea anuală a diplomaţilor români. El
le-a cerut acestora să promoveze interesele statului vecin, ex-sovietic,
majoritar romanofon, aşa cum fac pentru interesele României. Ponta s-a aflat la
Chişinau pe 27 august, cand Republica Moldova aniversa 24 de ani de la
proclamarea independenţei faţă de Moscova. El a a fost primit de preşedintele
Nicolae Timofti şi s-a întâlnit cu noul sau omolog, Valeriu Streleţ, pe care
l-a asigurat din nou de susţinerea României pentru aspiraţiile europene ale
Chişinaului. Anul trecut, Republica Moldova a încheiat acorduri de asociere şi
liber schimb cu UE, a carei membră speră să devină în 2020.
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române are loc până pe 4 septembrie şi are ca
temă România şi provocările de securitate la limitele spaţiului european
şi euro-atlantic. Riscuri, oportunităţi şi acţiune diplomatică.
Patru membri din Consiliul
ştiinţific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria
Exilului Românesc (IICCMER), şi anume Zoe Petre, Dennis Deletant, Cristian
Pârvulescu şi William Totok, s-au autosuspendat din acest for în semn de
protest faţă de declaraţiile preşedintelui IICCMER, Radu Preda, care a susţinut
public faptul că aşa numita lege antilegionară ar fi de fapt una
procomunistă. Cei patru membri solicită Guvernului să-l demită pe actualul
preşedinte. În opinia teologului
Radu Preda, există
greşeli impardonabile în această
lege, cea mai izbitoare fiind lipsa condamnării comunismului. În plus, este
instituit delictul de opinie şi încadrat la fapte penale, ceea ce este extrem
de grav, a mai spus Radu Preda.
România a primit
decizia privind ridicarea întreruperilor de plăţi şi a pre-suspendării pentru
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007 -
2013, a anuntat ministrul român al Fondurilor Europene, Marius Nica. El a
precizat că în următoarele două săptămâni, România va primi de la Comisia
Europeană aproximativ 480 milioane euro, sume care au fost blocate până acum.Decizia a fost luată după ce Comisia a
dispus verificarea rezultatelor măsurilor aplicate în domeniu de autorităţile
române. Marius Nica a mai spus ca până în luna
decembrie România are toate şansele să ajungă la un procent de absorbţie
a fondurilor UE de 70%. În prezent, acesta este de 62%.
Peste jumătate dintre români consideră
mic sau foarte mic riscul ca România să fie expusă unei invazii a imigranţilor
din Orientul Mijlociu şi Africa şi au foarte multă încredere în capacitatea
armatei de a gestiona o criză a imigranţilor, potrivit unui sondaj recent.
Totodată, 83% dintre persoanele participante la studiu au declarat că au auzit
despre criza imigranţilor de la graniţele UE. Principalele motive care au
generat exodul imigranţilor din ţările de origine sunt, în opinia
respondenţilor, războiul (51%) şi sărăcia (41%), în timp ce principali
responsabili pentru criza existentă au fost indicate guvernele din ţările de
origine (67%), gruparea teroristă Statul Islamic (54%), dar şi SUA (36%),
Uniunea Europeană (29%), Rusia (28%) sau Israel (24%). Dintre instituţiile care
ar putea să gestioneze o criză a imigranţilor, respondenţii au creditat Armata
cu cea mai ridicată încredere(70%), urmată de Jandarmerie (58%) şi serviciile
de informaţii (51%).
