Jurnal românesc – 13.01.2016
Ziua Culturii Naţionale va fi celebrată, vineri, 15 ianuarie 2016,
în Aula Palatului Cantacuzino-Muzeul Naţional George Enescu. Evenimentul va
fi marcat printr-un concert extraordinar de muzică de cameră, cu
participarea compozitorului basarabean
Eugen Doga, împreună cu baritonul Rudolf Constantin Cocriş, soprana Ana
Cebotari, pianistul Ieromin Buga şi cvartetul PASSIONE compus din Diana JIPA, vioară I, Mădălina Panciu, vioară
II, Cristina Paşa, violă, Violeta Tuşa Popescu, violoncel, artişti consacraţi
din România şi Republica Moldova. În aceeaşi formulă artistică, acest concert
extraordinar dedicat Zilei Culturii Naţionale va avea loc şi în Franţa, în ziua
de 20 ianuarie 2016, în spaţiile Ambasadei României din Paris. Manifestările
culturale sunt organizate de Cancelaria Primului-Ministru al României prin
Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova şi de Institutul Eudoxiu
Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni şi se vor desfăşura în
parteneriat cu Uniunea Compozitorilor şi
Muzicologilor din România, Ambasada României în Republica Franceză, Ambasada
Republicii Moldova în Republica Franceză, Ambasada Republicii Moldova în
România, având parteneri media: TVR
Internaţional, TVR Moldova, TV Moldova 1, Radio România Internaţional, Radio
Chişinău, Eurodidactica.
Valentin Țigău, 13.01.2016, 12:10
Ziua Culturii Naţionale va fi celebrată, vineri, 15 ianuarie 2016,
în Aula Palatului Cantacuzino-Muzeul Naţional George Enescu. Evenimentul va
fi marcat printr-un concert extraordinar de muzică de cameră, cu
participarea compozitorului basarabean
Eugen Doga, împreună cu baritonul Rudolf Constantin Cocriş, soprana Ana
Cebotari, pianistul Ieromin Buga şi cvartetul PASSIONE compus din Diana JIPA, vioară I, Mădălina Panciu, vioară
II, Cristina Paşa, violă, Violeta Tuşa Popescu, violoncel, artişti consacraţi
din România şi Republica Moldova. În aceeaşi formulă artistică, acest concert
extraordinar dedicat Zilei Culturii Naţionale va avea loc şi în Franţa, în ziua
de 20 ianuarie 2016, în spaţiile Ambasadei României din Paris. Manifestările
culturale sunt organizate de Cancelaria Primului-Ministru al României prin
Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova şi de Institutul Eudoxiu
Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni şi se vor desfăşura în
parteneriat cu Uniunea Compozitorilor şi
Muzicologilor din România, Ambasada României în Republica Franceză, Ambasada
Republicii Moldova în Republica Franceză, Ambasada Republicii Moldova în
România, având parteneri media: TVR
Internaţional, TVR Moldova, TV Moldova 1, Radio România Internaţional, Radio
Chişinău, Eurodidactica.
În timp ce
preţul petrolului a scăzut cu 45% în ultimul an, benzina s-a ieftinit în
România doar cu 3,5%, iar motorina cu 12%, ţara noastră având în continuare cei
mai scumpi carburanţi din regiune, chiar şi după reducerea cotei standard de TVA.
Benzina şi motorina sunt, în continuare, mai scumpe în România decât în
majoritatea statelor vecine, în ciuda reducerii TVA şi a colapsului înregistrat
de cotaţiile ţiţeiului la nivel mondial. La 2 ianuarie 2015, cotaţia ţiţeiului
Brent – de referinţă în Europa – era 55 de dolari pe baril, în vreme ce marţi,
12 ianuarie atinsese un minim de 30,5
dolari pe unitate, cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani.
Autostrada
Orăştie – Sibiu are planificată ca dată de finalizare trimestrul III din 2018,
iar valoarea investiţiei rămase se ridică la 92,4 milioane euro, potrivit unui
document al Ministerului Fondurilor Europene. Astfel, data începerii
implementării proiectului este primul trimestru din 2016, iar data estimată de
semnare a contractului de finanţare este ultimul trimestru al acestui an.
Proiectul Autostrăzii Orăştie – Sibiu, ca parte a Reţelei de Transport
Trans-Europene, prevede construirea a 82,07 kilometri de autostradă care leagă
cele două oraşe. Comisia Europeană a decis, în septembrie 2011, finanţarea
acestui proiect cu 510 milioane de euro din Fondul de Coeziune.
Aproape jumătate
dintre familiile româneşti (46%) trăiesc în una sau două camere. În oraşe,
procentul ajunge chiar la 57%. Cifrele devin mai dramatice când ne uităm la
mărimea familiilor. Trăiesc în maximum două camere 40% din familiile cu 3
persoane, 32% din familiile cu 4 persoane, 20% din familiile cu 5 persoane şi
20% din familiile cu 6 persoane, aşa cum reiese din studiile de piaţă derulate
de BCR Banca pentru Locuinte cu sprijinul IRSOP. Ne oprim un moment şi
încercăm să ne imaginăm traiul zilnic al unei familii de 4 sau 6 persoane
într-un apartament de 2 camere: cum se odihnesc aceşti oameni? Cum mănâncă? Ce
posibilităţi de intimitate există? Unde îşi ţin lucrurile? Unde se pregătesc
pentru şcoală sau pentru muncă? Cum gestionează preferinţele divergente? Cum e
atmosfera generală? În mod curios, tema densităţii excesive în locuinţele
româneşti lipseşte din discuţiile publice şi nu pare să preocupe pe nimeni, în
afară de locatarii în cauză, a declarat dr. Petre Datculescu, Directorul
IRSOP.
