Jurnal românesc – 13.12.2016
Presa este o componentă fundamentală a statului de drept, a declarat, luni, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, la deschiderea unui stagiu de pregătire pentru tineri jurnalişti din Republica Moldova. Maria Ligor a precizat că o astfel de iniţiativă îşi propune să contribuie la acţiunile României de susţinere a parcursului european al Republicii Moldova. Ministrul a explicat că aceste cursuri au drept scop crearea unui spaţiu în care să fie împărtăşite experienţa şi cunoştinţele privind standardele şi normele Uniunii Europene, dar şi practica jurnaliştilor europeni. Stagiul de pregătire pentru tineri jurnalişti din Republica Moldova se organizează, la Bucureşti, în perioada 12 – 18 decembrie şi reuneşte 25 de jurnalişti de peste Prut. Aceştia vor participa la 10 ateliere conduse de specialişti din presa românească. În cadrul programului este inclusă şi o componentă de internship, participanţii având posibilitatea de a face practică în instituţii de media din România.
Leyla Cheamil, 13.12.2016, 12:24
Presa este o componentă fundamentală a statului de drept, a declarat, luni, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, la deschiderea unui stagiu de pregătire pentru tineri jurnalişti din Republica Moldova. Maria Ligor a precizat că o astfel de iniţiativă îşi propune să contribuie la acţiunile României de susţinere a parcursului european al Republicii Moldova. Ministrul a explicat că aceste cursuri au drept scop crearea unui spaţiu în care să fie împărtăşite experienţa şi cunoştinţele privind standardele şi normele Uniunii Europene, dar şi practica jurnaliştilor europeni. Stagiul de pregătire pentru tineri jurnalişti din Republica Moldova se organizează, la Bucureşti, în perioada 12 – 18 decembrie şi reuneşte 25 de jurnalişti de peste Prut. Aceştia vor participa la 10 ateliere conduse de specialişti din presa românească. În cadrul programului este inclusă şi o componentă de internship, participanţii având posibilitatea de a face practică în instituţii de media din România.
Marea Britanie va introduce un sistem de control asupra circulaţiei forţei de muncă din ţări membre UE după Brexit, dar afluxul de angajaţi calificaţi de care au nevoie companiile britanice nu va fi limitat, a anunţat ministrul britanic al Finanţelor, Philip Hammond. Acesta a subliniat că angajaţii străini din ţări UE activi în domeniul serviciilor financiare vor putea lucra în continuare în Marea Britanie, după ieşirea ţării din Blocul comunitar. Philip Hammond este considerat un adept al unui „Brexit flexibil”, o relaţie avantajoasă a Marii Britanii cu Uniunea Europeană. „Un aranjament tranzitoriu ar fi de folos Marii Britanii şi ar permite Uniunii Europene să evite instabilitatea financiară”, a afirmat Philip Hammond, citat de cotidianul “The Telegraph”.
Persoanele fizice şi juridice se pot înscrie la producătorii validaţi în Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, până pe 20 decembrie inclusiv, conform unui comunicat al Administraţiei Fondului pentru Mediu. In cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional (Rabla Clasic), valabilitatea notei de înscriere este de 120 zile, fără a depăşi data de 27 decembrie. Pentru Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic (Rabla Plus), valabilitatea notei de înscriere nu va depăşi data de 27 decembrie. De asemenea, a fost introdusă posibilitatea prelungirii până pe 31 mai 2017 a valabilităţii contractelor de finanţare nerambursabilă încheiate de către producătorii validaţi cu Administraţia Fondului pentru Mediu, precum şi posibilitatea depunerii a două cereri de decontare în cursul lunii decembrie: pe 15 decembrie şi pe 27 decembrie.
30% din suprafaţa agricolă a României este controlată de investitorii europeni şi încă 10% de cei din Orientul Mijlociu, potrivit celei mai recente estimari a organizaţiei Transnational Institute. În prezent, se lucrează la o modificare a legii terenurilor agricole. Cel mai recent proiect prevede că persoanele fizice vor putea cumpăra cel mult 150 de hectare de teren agricol. În cazul firmelor, limita este de 500 de hectare. Aceste praguri ar limita accesul străinilor la terenurile scoase la vânzare în România.
